Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 40255
Mărime: 125.20KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

I.INTRODUCERE 4

II.CUNOAȘTEREA TEOLOGICĂ-PERSPECTIVE GENERALE 10

III. CUNOAȘTEREA DUHOVNICEASCĂ ÎN RĂSĂRITUL ORTODOX 14

1) Contemplarea lui Dumnezeu în natură 14

2).Cunoaşterea duhovnicească 27

3) Teologia negativa şi afirmativă 32

IV. CUNOAŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A LUI DUMNEZEU

CEL ÎN TREIME 39

1) Mişcarea - caracteristică ontologică a creaţiei în procesul

cunoaşterii lui Dumenzeu cel în Treime 39

V. CUNOAȘTEREA DUHOVNICEASCĂ ȘI MISTICĂ 42

1) Valoarea soteriologică a vederii luminii dumnezeieşti 45

2) Desăvârşirea creştină - ţinta cunoaşterii lui Dumnezeu 48

VI.CONCLUZII 52

NOTE BIBLIOGRAFICE 65

BIBLIOGRAFIA 75

Extras din document

I.INTRODUCERE

Sfârşitul secolului V a fost o perioadă de formare pentru teologia mistică, ca de altfel şi pentru alte domenii ale teologiei. Nu că mai târziu nu s-ar mai fi întâmplat nimic – o eroare mai puţin îngăduită poate în cazul teologiei mistice – dar în încercările de pionierat ale Părinţilor de a înţelege relaţia sufletului cu Dumnezeu acum se iveşte modelul de bază, pe care teologii de mai târziu îl vor lua drept asigurat. Studiul teologiei mistice patristice este mai apoi important pentru orice studiu al misticii creştine, după cum îşi are şi propriul său interes intrinsec.

Această perioadă de formare a teologiei mistice a fost bineînţeles o perioadă de formare şi pentru teologia dogmatică, şi faptul că aceeaşi perioadă a fost determinată atât pentru teologia mistică, cât şi pentru cea dogmatică nu este deloc întâmplător, întrucât aceste două aspecte ale teologiei sunt în mod fundamental strâns legat între ele. Învăţăturile creştine de bază ale Treimii şi Întrupării, elaborate în aceste secole, sunt învăţături mistice formulate în mod dogmatic.

Aceasta înseamnă că teologia mistică oferă contextul pentru sesizarea nemijlocită a Dumnezeului Care s-a relevat pe Sine în Hristos şi locuieşte în noi prin Sfântul Duh, în timp ce dogmatică încearcă să întrupeze aceste sesizări în termeni obiectivi precişi care la rândul lor inspiră o înţelegere mistică specific creştină a Dumnezeului Care s-a relevat pe Sine Însuşi în acest fel. Punând astfel lucrurile, este greu de văzut cum au putut fi separate teologia mistică şi cea dogmatică; şi totuşi, nu e nici o îndoială că în Occident cel puţin ele au ajuns astfel, şi că “teologia dogmatică şi cea mistică, sau teologia şi <<spiritualitatea>> au fost separate în categorii ce se exclud reciproc, ca şi cum mistica era pentru femei sfinte, iar studiile teologice erau pentru bărbaţii practici dar care, vai, nu erau sfinţi” .

Că această separare nu e nevoie să fie permanentă, se poate vedea din realizările unor teologi moderni cum sunt Karl Barth şi Hans Urs von Balthasar. Faptul că nu a existat un astfel de divorţ la Părinţi e astăzi larg recunoscut: “Opera Părinţilor întrupează într-o măsură specifică o integrare a devotaţiunii şi raţiunii” , chiar dacă această presupune faptul că teologia patristică integrează lucruri distincte între ele pe bună dreptate şi astfel ia în mod inconştient separaţia lor drept reală.

Unul din rezultatele acestui divorţ occidental dintre teologie şi spiritualitate e faptul că el tinde să fie transferat şi în studiul Părinţilor, astfel că cine studiază patristica îl cunoaşte pe Origen din tratatele Despre principii şi contra lui Cels, sau pe Grigorie al Nyssei din Contra lui Eunomiu şi celelalte scrieri polemice, dar nu îl cunoaşte pe Origen cel din “omilii” sau “comentarii” (care formează majoritatea operei sale) şi nici pe Grigorie cel din Viaţa lui Moise sau din Omiliile la Cântarea Cântărilor.

Chiar şi tratatul De Trinitate al lui Augustus este abordat ca un exerciţiu de teologie speculativă mai degrabă decât ca o încercare de a da seama de urcuşul sufletului spre Dumnezeu, spre Dumnezeul pe care Îl cunoaşte din Scriptură ca fiind Sfântă Treime. De la Părinţi nu există un divorţ între teologia dogmatică şi cea mistică; în parte scopul acestei cărţi este de a redresa balanţa discutând mistica aflată în inima teologiei lor, chestiunile ridicate în teologia lor dogmatică fiind profund afectate de şi chiar rezolvate la nivelul teologiei mistice.

O problemă generală şi fundamentală a teologiei patristice este relaţia ei cu cultura elenistică contemporană dominată de moduri de gândire ce-şi aveau rădăcinile în Platon; iar teologia creştină şi-a găsit prima ei expresie intelectuală în termenii unor asemenea modele de gândire. Ca să-l cităm pe Endre von Ivánca: “Fenomenul ce caracterizează în totalitate primul mileniu al gândirii teologice creştine … este folosirea platonismului ca formă pentru expresia ei filozofică şi cadrul imaginii despre lume în ai cărei termeni se făcea proclamarea adevărurilor revelate – cu alte cuvinte platonismul creştin”.

“Platonismul creştin” a însemnat multe lucruri, dar în perioada noastră creştinismul şi platonismul s-au întâlnit în primul rând la nivelul misticii, fiindcă în secolul II, platonismul “se caracteriza prin viziunea sa despre lume predominat religioasă şi teocentrică … Această perioadă a fost atrasă nu atât de Platon învăţătorul etic sau reformatorul politic, cât de Platon hierofantul care (potrivit unei legende vechi) a fost zămislit de Apollo şi născut din fecioara Perictione … Platonismul secolului II este teologie şi orientat spre lumea de dincolo”.

Acest gen de platonism, cunoscut drept “medio-platonism”, era “mistic” ; se preocupa de căutarea întâlnirii nemijlocite a sufletului cu Dumnezeu, preocupare care s-a intensificat o dată cu Platon şi neoplatonismul. Teologia mistică creştină a găsit aici un material extrem de folositor încât una din autorităţile contemporane în religia elenistică, părintele A.J. Festugière, poate spune: “Când părinţii îşi <<gândesc>> mistica, ei platonizează. Nu e nimic original în construcţia lor” . Atât de mare este importanţa platonismului pentru înţelegerea teologiei mistice creştine, încât primele trei capitole ale acestei cărţi se ocupă cu tradiţia platonică: cu Platon, cu Filon (care poate fi privit ca reprezentativ pentru platonismul mediu şi ale cărui scrieri au fost foarte influente printre Părinţi) şi, respectiv, Platon.

Preview document

Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 1
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 2
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 3
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 4
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 5
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 6
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 7
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 8
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 9
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 10
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 11
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 12
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 13
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 14
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 15
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 16
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 17
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 18
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 19
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 20
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 21
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 22
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 23
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 24
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 25
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 26
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 27
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 28
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 29
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 30
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 31
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 32
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 33
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 34
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 35
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 36
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 37
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 38
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 39
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 40
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 41
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 42
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 43
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 44
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 45
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 46
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 47
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 48
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 49
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 50
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 51
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 52
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 53
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 54
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 55
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 56
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 57
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 58
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 59
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 60
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 61
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 62
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 63
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 64
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 65
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 66
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 67
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 68
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 69
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 70
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 71
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 72
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 73
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 74
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 75
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 76
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 77
Aspectul Duhovnicesc al Cunoașterii Teologice - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Aspectul Duhovnicesc al Cunoasterii Teologice.docx

Alții au mai descărcat și

Teme biblice în lumina cercetărilor științifice actuale

INTRODUCERE Actul creaţiei, în mod fundamental implică necesitatea unui sens profund. Este un sens semnificativ care va străbate întreaga istorie...

Educația copiilor la Sfântul Ioan Gură de Aur

Introducere Prin lucrarea de faţă “Educaţia copiilor la Sfântul Ioan Gură de Aur” am urmărit aprofundarea cunoştinţelor despre Sfântului Ioan Gură...

Terminologia trinitară și relevanța ei în opera Părintelui Dumitru Stăniloae

Preliminarii A rânduit Dumnezeu ca şi Biserica şi Teologia noastră să fie slujite de mari personalităţi, cunoscute în întreaga lume creştină nu...

Hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul

INTRODUCERE Întreaga tradiţie teologică creştină a recunoscut, începând cu veacul al VII-lea, personalitatea Sfântului Maxim Mărturisitorul (580...

Biserica și preoția, din punct de vedere ortodox

Introducere Legătura firească, naturală dintre slujire și preoție, așa cum este arătată în cuvântul revelat al Sfintei Scripturi, este importantă...

Orfismul - Pretinse legături între orfism și creștinism

Introducere În paginile ce urmează nu se va găsi decât o contribuție foarte limitată la studiul unei probleme dintre cele mai obscure și mai...

Hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul

A. Introducere Cu toate că a trăit și a activat într-o perioadă istorică de mari frământări sociale, politice și religioase, Sfântul Maxim...

Taina Preoției

Introducere Taina hirotoniei a reprezentat întotdeauna un subiect delicat în cadrul dialogului ecumenic inițiat la începutul secolului XX. Deși...

Ai nevoie de altceva?