Funcția Didactică a Sărbătorilor

Preliminarii

Privind calendarul bisericesc vedem că sunt unele zile însemnate cu roşu, pentru a atrage atenţia spre a le deosebi de celelalte zile şi pentru a indica anumite evenimente, sau persoane în istoria mântuirii noastre, cărora li se cuvine o specială aducere aminte şi cinstire din partea credincioşilor.

Acestea sunt sărbătorile la care ne vom referi în cele ce urmează. În general vorbind, sărbătorile reprezintă zile mai deosebite, zile solemne din viaţa oamenilor, când încetând lucrul, sau îndeletnicirile obişnuite, se odihnesc spre a-şi recupera puterile fizice şi sufleteşti, sau pregătiţi mai dinainte, aduc cinstire, comemorând un anume eveniment din istoria naţională.

La fel sunt şi sărbătorile religioase, ele însă purtând specificul religiei căreia aparţin. În acest cadru se situează şi sărbătorile creştine, în general, ale Bisericii Ortodoxe, în special.

Astfel pe lângă ziua de duminică –ca zi săptămânală de sărbătoare şi odihnă– sărbătorile Bisericii Ortodoxe le putem urmări după calendarul bisericesc, având în atenţie faptul că anul bisericesc începe la 1 septembrie.

Sărbătorile se pot împărţi în mai multe grupe şi din mai multe puncte de vedere:

a) Astfel ele se pot împărţi după data la care se ţin în: sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare şi în sărbători cu dată variabilă, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă a Paştilor.

b) După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sunt de două feluri:

- Sărbătorile domneşti(praznicele împărăteşti), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi mai ales principalelor evenimente din viaţa pământească şi activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii(ca de exemplu Pogorârea Sfântului Duh).

- Sărbătorile Sfinţilor, care se pot subdiviza şi ele în mai multe categorii după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără între sărbătorile domneşti.

- Din punct de vedere liturgic, adică după bogăţia şi solemnitatea slujbelor divine, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii şi mici.

O importanţă deosebită o au praznicele împărăteşti. În iconografia tradiţională a catapetesmei numărul praznicelor împărăteşti este fixat de obicei la 12. Dacă socotim praznice împărăteşti şi sărbătorile închinate Maicii Domnului la care mai adăugăm „Tăierea împrejur a Domnului” şi „Sfintele Paşti” vom obţine 14.