Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 28597
Mărime: 87.31KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Extras din document

I INTRODUCERE

Suntem într-o epocă ce se interesează foarte mult de „analiza” sufletului omenesc. „Ştiinţele umane” au fost mult dezvoltate de la începutul sec. al XX-lea, în special prin doctrinele şi metodele psihologice ale lui Freud, Jung şi ale altora. Aceasta a condus la o remarcabilă sensibilitate faţă de studierea sufletului şi a profunzimilor sale. Secolul nostru se apleacă din acest punct de vedere asupra sufletului uman şi acest lucru are o importanţă deosebită. Dar, destul de rar se recunoaşte că există un Dumnezeu şi încă şi mai rar existenţa lumii îngereşti şi a celei demonice mai ales. Sufletul omenesc este uneori văzut în profunzimile sale fără să se recunoască dimensiunile exterioare lui, dar care acţionează în el: lumea dumnezeiască şi lumea spirituală sau îngerească, ce nu pot fi identificate cu psihicul. Lumea îngerească corespunde unei părţi a sufletului numită adâncul minţii sau „nous” . În multe din analizele asupra sufletului lipsesc două elemente din cele trei, iar omul este studiat singur. Este o greşeală capitală deoarece viaţa psihică a fiinţei umane e condiţionată de relaţia sa cu Dumnezeu şi cu lumea spirituală, deci fenomenele psihologice nu pot fi explicate doar prin prisma relaţiilor interumane. Există aici o complementaritate între „ştiinţele umane” şi aportul psihologiei Sfinţilor Părinţi, o psihologie triadică ce cuprinde omul interior, pe Dumnezeu şi lumea spirituală. Omul interior, sufletul este sensibil atât la impulsurile ce vin de la Dumnezeu prin îngerii Săi, cât şi la acelea care vin de la diavoli. El poate să dezvolte în chip progresiv capacitatea de a alege între cele două tipuri de sugestii dând expresie voinţei divine sau celei a lumii îngereşti răzvrătite. Voinţa sa care alege este cea de-a treia din acest grup .

Să nu uităm că pentru Sfinţii Părinţi, fiinţa umană avea trei dimensiuni: trupească, psihică şi duhovnicească, nu în sensul că omul ar fi trihotomic, ci în sensul că pe lângă facultăţile somatice şi psihice, omul are partea spirituală, dăruită de însuşi Dumnezeu prin actul creaţiei, parte spirituală ce aparţine altei ordini . Părinţii n-au exclus cauzele naturale ale multor boli sufleteşti ţinând seama de psihologia umană. Dar nu numai teoreticienii, ci şi trăitorii, ei nu se limitau la acest orizont strâmt. Întemeiaţi pe o antropologie completă care recunoştea strânsa legătură suflet-trup, afirmând că, pe de o parte suferinţele sufleteşti au cauze organice, dar pe de altă parte au cauze spirituale. Pentru ei era limpede că şi demonii pot acţiona asupra sufletului, ba chiar şi asupra trupului . Firea noastră căzută poate fi uşor determinată să se târască, plină de suferinţă, în cele de jos: „Condamnat să se târască pe pământ îngerul căzut îşi dă toată silinţa pentru ca şi omul să facă acelaşi lucru. Şi omul e înclinat spre aceasta datorită orbirii de care este aprins” .

Aportul deosebit pe care învăţătura creştină îl aduce „ştiinţelor umane” moderne, respectiv psihologice, este subliniat şi de Părintele Dumitru Stăniloae. Astfel părintele arată că „învăţătura creştină despre suflet poate fi uşor apropiată de concepţiile psihologice moderne care pe de o parte deosebesc în suflet funcţiuni gnoseologice (mintea) şi afective (pofta şi mânia), iar pe de altă parte deosebesc conştientul şi subconştientul”. Dar doctrina creştină cuprinde ceva ce este o întregire a acestei psihologii căci „mai există o regiune unde se cuprind virtual energiile umane ale sufletului, şi prin care intră în el energiile divine”, acel „adânc al inimii” sau „pisc al minţii” pe care Părintele Dumitru Stăniloae l-a numit supraconştient sau transconştient . În viziunea aceluiaşi părinte subconştientul ar fi „cămara de-a stânga sau pivniţa cea întunecoasă a conştiinţei unde s-au adunat cele rele ale noastre”, născându-se resorturile patimilor, iar transconştientul ar fi „cămara de-a dreapta sau foişorul de sus unde stau depozitate şi lucrează energiile interioare, gata să inunde în viaţa conştientă şi chiar în subconştient atunci când le oferim condiţii” .

Din păcate, astăzi, cei mai mulţi dintre oameni încearcă să dobândească cunoaşterea de sine doar pe calea raţiunii, asemeni odinioară teoriei pitagoreice a cunoaşterii de sine. Dar încercarea de a se investiga pe sine însuşi pe calea precizată mai sus duce cu rapiditate la schizofrenie, întrucât omul va atribui problemele sale lăuntrice altor cauze decât celor reale, alunecând astfel în suferinţă şi melancolie .

Creştinul de astăzi uită că adevărata cauză a suferinţei sale este de ordin spiritual, uită sau ignoră că adevăratul motiv al dezechilibrului interior este păcatul. Cu veacuri în urmă Sfântul Grigorie Palama scria: „Toate bolile, neputinţele, infirmităţile, încercările de tot felul sunt precedate de păcat… Boala – suferinţa – este deci ca un drum scurt şi dificil pe care păcatul conduce neamul omenesc, iar capătul acestui drum este moartea” , în acord cu Apostolul neamurilor, „căci plata păcatului este moartea” (Romani 6,23).

În lucrarea prezentă ne vom ocupa de această realitate prezentă în viaţa pământească a tuturor oamenilor: păcatul şi vom insista asupra raportului său cu funcţiile sufleteşti, vom evidenţia atât cât este posibil zămislirea sa în interiorul fiinţei umane, modul în care omul participă la îmbolnăvirea sa, dar şi posibilitatea vindecării sale. Ne-am oprit asupra acestui aspect al păcatului – cel psihologic – pentru că celălalt aspect cel care se vede, putem spune, adică săvârşirea sa prin trup este doar o consecinţă firească a primului. Acest lucru l-a avut în vedere şi Mântuitorul „Eu însă vă zic vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui” (Matei 5,28), iar Arhiepiscopul Teofilact al Bulgariei spunea: „Sufletul este ca un lăutar şi muzicant, iar mădularele trupului sunt ca o alăută şi alte organe. Deci când lăutarul şi muzicantul trage rău, negreşit şi alăuta rău va răsuna, asemenea şi celelalte organe” .

De asemenea, vom privi omul în ansamblul lumii spirituale din care, prin actul creaţiei, el face parte, căci a-l izola de această realitate spirituală, adică de existenţa lui Dumnezeu, a îngerilor buni şi răi, înseamnă, aşa cum am arătat, a-l privi şi a-l analiza pe om printr-o prismă îngustă şi nerealistă.

Bibliografie

IZVOARE

1. SFÂNTA SCRIPTURĂ, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988.

FILOCALIA, vol. I, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, 1946

2. SFÂNTUL IOAN CASIAN, Despre cele opt gânduri ale răutăţii

3. Idem, Cuvânt despre Sfinţii Părinţi din SKKIT

4. SFÂNTUL DIADOH AL FOTICEEI, Cuvânt ascetic

5. SFÂNTUL EVAGRIE PONTICUL, Despre deosebirea gândurilor

6. SFÂNTUL ISAIA PUSTNICUL, Despre păzirea minţii

7. SFÂNTUL MARCU ASCETUL, Despre botez

8. Idem, Despre cei ce cred că se îndreptează din fapte

9. Idem, Despre legea duhovnicească

FILOCALIA, vol. II, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, 1947

10. SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL, Capete despre dragoste

FILOCALIA, vol. III, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, 1948

11. Idem, Răspunsuri către Talasie

FILOCALIA, vol. IV, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, 1948

12. SFÂNTUL ISIHIE SINAITUL, Cuvânt despre trezvie şi virtute

13. ILIE ECDICUL, Capete morale

14. Idem, Capete despre cunoştinţă

15. FILOTEI SINAITUL, Capete despre trezvie

16. TALASIE LIBIANUL, Despre dragoste, înfrânare şi petrecerea după minte

FILOCALIA, vol. VI, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, 1977

17. NICHITA STITHATUL, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire şi despre cunoştinţă

FILOCALIA, vol. VII, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, 1977

18. SFÂNTUL GRIGORIE PALAMA, Tomul Aghioritic

19. SFÂNTUL GRIGORIE SINAITUL, Capete foarte folositoare în acrostih

20. TEOLIPT AL FILADELFIEI, Despre ostenelile vieţii călugăreşti

FILOCALIA, vol. X, , traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, 1981

21. ISAAC SIRUL, Cuvinte despre nevoinţă

FILOCALIA, vol. XI, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, 1990

22. VARSANUFIE ŞI IOAN, Scrisori duhovniceşti

23. SFÂNTUL IOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Bucureşti, 1993

24. SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL, Scara Raiului, Timişoara, 1994

25. SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL, Cuvânt despre paza inimii, Scrieri, Bucureşti, 1992

26. SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL, Războiul nevăzut, Chişinău, 1937

27. Idem, Paza celor cinci simţuri, Bacău, 2000

28. SFÂNTUL TEOFAN ZĂVORÂTUL, Viaţa lăuntrică, Bucureşti, 2000

Preview document

Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 1
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 2
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 3
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 4
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 5
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 6
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 7
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 8
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 9
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 10
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 11
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 12
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 13
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 14
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 15
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 16
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 17
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 18
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 19
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 20
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 21
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 22
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 23
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 24
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 25
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 26
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 27
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 28
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 29
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 30
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 31
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 32
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 33
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 34
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 35
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 36
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 37
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 38
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 39
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 40
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 41
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 42
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 43
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 44
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 45
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 46
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 47
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 48
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 49
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 50
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 51
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 52
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 53
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 54
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 55
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 56
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 57
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 58
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 59
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 60
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 61
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 62
Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Procesul Psihologic in Nasterea si Dezvoltarea Pacatului.doc

Alții au mai descărcat și

Teme biblice în lumina cercetărilor științifice actuale

INTRODUCERE Actul creaţiei, în mod fundamental implică necesitatea unui sens profund. Este un sens semnificativ care va străbate întreaga istorie...

Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală

Introducere Religia joacă azi un rol important, iar una din caracteristicile interesante o constituie procesul de religificare a conflictului....

Apostolatul social ca parte integrantă a slujirii bisericii

Creştinismul e religie de sus, e un dar dumnezeiesc. În creştinism se descoperă deplinătatea dumnezeieştei iubiri, Dumnezeu iubitor,...

Probleme de bioetică cu privire la începuturile vieții umane

INTRODUCERE Referitor la Dumnezeu şi la om, teologia ortodoxă pleacă de la adevărul fundamental revelat că atât Dumnezeu cât şi omul sunt...

Linearitatea și Ciclicitatea Timpului din Perspectivă filosofic-religioasă

Linearitatea şi ciclicitatea timpului din perspectivă filosofic-religioasă Cu referire specială la proiecţiile „formei” timpului în arhitectura...

Tinerii în Hristos și în Biserică - Probleme morale ale tinerilor de azi

Introducere Biserica, ca Trup al lui Hristos, în ziua de astăzi, este tot mai bolnăvicioasă din cauza faptului că mădularele din care ea este...

Biserica și rolul ei în viața creștinilor

Introducere Biserica este instituția divino-umană, corabia care-i poartă pe oameni pe valurile învolburate ale vieții pentru a-i duce la limanul...

Cugetarea la moarte și la judecată în spiritualitatea ortodoxă

INTRODUCERE În fiecare an, la scară planetară, mor aproximativ 50 de milioane de oameni. Dacă ne folosim de un calcul simplu, vom observa că media...

Te-ar putea interesa și

Profilajul criminal în investigația criminalistică

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licență prezintă sub diferite aspecte metodologia specifică investigării criminalistice pe baza profilajului...

Ai nevoie de altceva?