Teologie

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 100 în total
Cuvinte : 37231
Mărime: 115.11KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile Nechita
Lucrare licenta la religie, specializarea Pedagogie Muzicala. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS’’ CONSTANŢA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ SPECIALIZAREA: PEDAGOGIE MUZICALA 2008

Extras din document

INTRODUCERE

,,Cultura antică s-a dovedit îndestul de elastică pentru a accepta o ,,transfigurare’’ interioară… Creştinii au dovedit că a fost posibil să se redirecţioneze procesul cultural, fără a cădea într-o stare pre-culturală, să restructureze ţesătura culturală într-un spirit nou. Acelaşi proces, descris în diverse chipuri ca ,,elenizarea creştinismului’’, poate fi conceput mai degrabă ca o ,,încreştinare a elenismului’’.

Împăratul Constantin (323-337) a încheiat perioada de confruntare dintre creştinism şi Imperiul Roman. El a şi abandonat vechea capitală şi s-a mutat în centrul vieţii politice şi culturale a ceea ce se socotea pe atunci drept ,,lumea civilizată’’, în vatra unui oraş grecesc vechi de pe malurile Bosforului -Byzantion. Oraşul s-a numit oficial Constantinopol, ,,Noua Romă’’, şi a rămas capitala unui Imperiu numit ,,Roman’’ încă timp de peste unsprezece secole, până la căderea sa în mâinile turcilor la 1453. Îndeosebi după dispariţia vechilor centre creştine din Egipt, Palestina şi Siria, Constantinopolul a devenit centrul necontestat al creştinismului răsăritean. Episcopul său şi-a luat titlul de ,,patriarh ecumenic’’. În Balcani, în marea stepă din Europa de Răsărit, în Caucaz misionarii săi au convertit la credinţa creştină teritorii imense. De fapt, ,,Noua Romă’’ a devenit leagănul civilizaţiei pentru Orientul Mijlociu şi pentru Europa de Răsărit, tot aşa cum ,,vechea Romă’’ a fost leagănul Apusului Latin.

Cultură şi civilizaţie, Bizanţul a murit de mult; totuşi vigoarea impactului asupra dezvoltării istorice a societăţii omeneşti rămâne încă de studiat. Începând cu Gibbon, istoricii au citat imobilismul social, lipsa de creativitate în planul ştiinţei şi al tehnicii şi viziunea sacralizată a statului, ca marile sale defecte. Dar cartea de faţă vrea să demonstreze tocmai că Bizanţul şi-a adus propria contribuţie reală şi permanentă la istoria omenirii, în domeniul gândirii religioase.

Atracţia neîntreruptă a artei bizantine şi extraordinara supravieţuire a creştinismului răsăritean, prin cele mai dramatice prefaceri sociale, sunt semnele cele mai pregnante că Bizanţul realmente a descoperit ceva fundamental adevărat cu privire la natura omului şi a raportului său cu Dumnezeu. Necesitatea inevitabilă de a reformula şi de a reconcepe credinţa creştină în lumina modelelor culturale în schimbare este larg recunoscută, iar efortul Părinţilor greci de a exprima creştinismul potrivit categoriilor elenismului nu poate fi considerat legitim.

Scopul cultului este să creeze sau să mijlocească o stare de legătură, de comunicare, mai mult sau mai puţin directă între cei doi termeni sau factori ai săi: Dumnezeu, de o parte, şi omul (Biserica) de alta. Două sunt, deci, şi funcţiile fundamentale ale cultului divin public ortodox, după cum avem în vedere pe unul sau pe altul dintre aceşti doi factori. Dacă avem in vedere subiectul cultului, adică pe om (sau Biserica, din care el face parte), atunci scopul cel dintâi al cultului este scopul latreutic, adică adorarea lui Dumnezeu şi exprimarea sentimentelor noastre de evlavie, de respect, recunoştinţă, admiraţie şi dragoste faţă de El sau faţă de persoanele şi lucrurile sfinte pe care le cinstim în raport cu El. Prin funcţia latreutică a cultului se manifestă, deci, ceea ce pleacă de la om spre Dumnezeu; prin ea respiră personalitatea noastră religioasă, se exteriorizează nevoia firească a fiinţei omeneşti de a preamări pe Dumnezeu sau de a cinsti pe Sfinţii bineplăcuţi Lui. Exteriorizarea acestui impuls poate îmbrăca diferite forme de exprimare, ca de exemplu:

a) Admiraţia pentru atotputernicia şi măreţia lui Dumnezeu,

pe care o exprimă, de exemplu, Biserica în rugăciunile pentru sfinţirea apei din slujba botezului: ,,Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este de ajuns pentru lauda minunilor Tale’’ (Psalmul 138, 13). Din admiraţie izvorăşte preamărirea, lauda şi slăvirea lui Dumnezeu (doxologhisirea), care constituie conţinutul doxologic al diferitelor rugăciuni şi imne din rânduiala sfintelor slujbe, ca doxologia (slavoslovia) de la sfârşitul Utreniei (,,Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu’’).

b) Contemplarea bunătăţii, a dragostei şi a milostivirii nemărginite a lui Dumnezeu faţă de făpturile Sale, din care izvorăşte sentimentul recunoştinţei sau mulţumirea adusă de Biserică lui Dumnezeu pentru binefacerile şi darurile primite de la El, mulţumire care alcătuieşte fondul euharistic al celor mai multe texte liturgice folosite în cult.

c) Recunoaşterea slăbiciunii, a imperfecţiunii şi a păcatelor noastre, în contrast cu atotputernicia, perfecţiunea şi sfinţenia absolută a lui Dumnezeu, ceea ce dă naştere rugăciunii de mărturisire (pocăinţă) şi de cerere sau solicitarea ajutorului, a milostivirii şi na îndurării dumnezeieşti, cum face, de exemplu psalmistul în psalmul 50.

Preview document

Teologie - Pagina 1
Teologie - Pagina 2
Teologie - Pagina 3
Teologie - Pagina 4
Teologie - Pagina 5
Teologie - Pagina 6
Teologie - Pagina 7
Teologie - Pagina 8
Teologie - Pagina 9
Teologie - Pagina 10
Teologie - Pagina 11
Teologie - Pagina 12
Teologie - Pagina 13
Teologie - Pagina 14
Teologie - Pagina 15
Teologie - Pagina 16
Teologie - Pagina 17
Teologie - Pagina 18
Teologie - Pagina 19
Teologie - Pagina 20
Teologie - Pagina 21
Teologie - Pagina 22
Teologie - Pagina 23
Teologie - Pagina 24
Teologie - Pagina 25
Teologie - Pagina 26
Teologie - Pagina 27
Teologie - Pagina 28
Teologie - Pagina 29
Teologie - Pagina 30
Teologie - Pagina 31
Teologie - Pagina 32
Teologie - Pagina 33
Teologie - Pagina 34
Teologie - Pagina 35
Teologie - Pagina 36
Teologie - Pagina 37
Teologie - Pagina 38
Teologie - Pagina 39
Teologie - Pagina 40
Teologie - Pagina 41
Teologie - Pagina 42
Teologie - Pagina 43
Teologie - Pagina 44
Teologie - Pagina 45
Teologie - Pagina 46
Teologie - Pagina 47
Teologie - Pagina 48
Teologie - Pagina 49
Teologie - Pagina 50
Teologie - Pagina 51
Teologie - Pagina 52
Teologie - Pagina 53
Teologie - Pagina 54
Teologie - Pagina 55
Teologie - Pagina 56
Teologie - Pagina 57
Teologie - Pagina 58
Teologie - Pagina 59
Teologie - Pagina 60
Teologie - Pagina 61
Teologie - Pagina 62
Teologie - Pagina 63
Teologie - Pagina 64
Teologie - Pagina 65
Teologie - Pagina 66
Teologie - Pagina 67
Teologie - Pagina 68
Teologie - Pagina 69
Teologie - Pagina 70
Teologie - Pagina 71
Teologie - Pagina 72
Teologie - Pagina 73
Teologie - Pagina 74
Teologie - Pagina 75
Teologie - Pagina 76
Teologie - Pagina 77
Teologie - Pagina 78
Teologie - Pagina 79
Teologie - Pagina 80
Teologie - Pagina 81
Teologie - Pagina 82
Teologie - Pagina 83
Teologie - Pagina 84
Teologie - Pagina 85
Teologie - Pagina 86
Teologie - Pagina 87
Teologie - Pagina 88
Teologie - Pagina 89
Teologie - Pagina 90
Teologie - Pagina 91
Teologie - Pagina 92
Teologie - Pagina 93
Teologie - Pagina 94
Teologie - Pagina 95
Teologie - Pagina 96
Teologie - Pagina 97
Teologie - Pagina 98
Teologie - Pagina 99
Teologie - Pagina 100

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Cunostinta si Credinta in Dumnezeu - Cele spre Descoperirea Adancului Inepuizabil si Nemuritor al Omului

I N T R O D U C E R E Ca absolventă a Facultăţii de teologie Ortodoxă am căutat în bogăţia temelor creştine - bogăţie descoperită de-a lungul...

Sfanta Liturghie - Imparatia Cerului pe Pamant

Introducere „Voi, cei vătămaţi de stricăciune, copiii pământului, veniţi cu gânduri şi simţăminte curate la Sf. Liturghie şi luaţi de aici cele...

Drepturile, Obligatiile si Privilegiile Bisericii Ortodoxe Romane in Contextul Mentinerii Securitatii Europene

INTRODUCERE O privire canonică crestină ortodoxă asupra ideii de europenizare. Cum o “cultură europeană” nu se poate manifesta corect fără...

Inceputurile Crestinismului pe Teritoriul Dobrogei

Despre inceputurile crestinismului pe teritoriul tarii noastre si in special pe teritoriul care a fost vechea provincie Dacia lui Traian s-a mai...

Relatiile Patriarhiei Ecumenice cu Tara Romaneasca, Ierarhi Greci in Scaunul Mitropolitan al Tarii Romanesti

INTRODUCERE a) Contextul politico-religios al întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti. Cu începutul secolului al XIV-lea istoria românilor din...

Responsabilitatea Morală și Pastorală a Preotului într-o Societate Pluralistă și Secularizată

Introducere Dumnezeu cheamă pe omul dintotdeauna, de ieri, de azi şi de mâine la un "dialog etern al iubirii" în care să-şi împlinească vocaţia sa...

Muzica Bisericeasca Psaltica la Inceputul Secolului XIX Reprezentanti - Macarie Ieromonahul, Anton Pann si Dimitrie Suceveanu

I. INTRODUCERE Din toate timpurile, la toate popoarele lumii, muzica a constituit o modalitate artistică de potenţare a sentimentului religios....

Muzica la Sfintii Parinti

Cuvânt lămuritor Motivul pentru care am ales această temă are un dublu temei: pe de-o parte, dorinţa de a-mi însuşi, atât cât este cu putinţă,...

Ai nevoie de altceva?