Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Religie
Conține 4 fișiere: doc, ppt
Pagini : 185 în total
Cuvinte : 47161
Mărime: 336.86KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicu Gavriluta , Bordeanu Alina-Mariana
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI Facultatea de Filosofie Secţia Sociologie

Cuprins

Introducere 2

Capitolul 1. Religia şi rolul ei în societate 5

1.1. Originea şi esenţa religiei 5

1.2. Metoda de studiu 7

1.3. Cauzele sociale ale apariţiei religiei 12

1.4. Rolul şi funcţiile sociale ale religiei 13

1.5. Religia şi procesul social, “modernizarea religiei” 19

1.6. Puterea integratoare a doctrinei 20

1.7. Puterea integratoare a pietăţii 21

1.8. Diferenţiere socială şi religie 23

Capitolul 2. Toleranţa şi intoleranţa religioasă 25

2.1. Toleranţa 25

2.2. Intoleranţa 27

2.3. Ghetou-ul - formă de intoleranţă religioasă 30

2.4. Toleranţa ca ”modus vivendi” 32

2.5. Toleranţa religioasă 33

2.6. Noua Lege a Cultelor odată cu intrarea României în U.E. 36

Capitolul 3. Educaţia religioasă 51

3.1. Toleranţă şi intoleranţă – atribute ale educaţiei religioase 51

3.2. Manifestarea fenomenului religios în şcoli 54

3.3. Propuneri pentru MECT referitoare la educaţia religioasă în şcoli 58

3.4. Măsuri educaţionale în sprijinul toleranţei religioase 62

Capitolul 4. Identitate, minoritate, multiculturalism 66

4.1. Identitate religioasă şi integrare socială 66

4.2. Biserica ortodoxă şi societatea actuală 69

4.3. Minorităţile religioase 73

4.4. Toleranţa şi politicile multiculturale 75

4.5. Minorităţile religioase din România 84

4.6. Problemele minorităţilor naţionale 85

Capitolul 5. Componenţa etnico-religioasă a conflictelor 91

5.1. Formarea identităţii religioase 91

5.2. Conflictul etnico-religios 93

5.3. Factorii care stimulează conflictele 95

5.4. Rezolvarea conflictelor de natură etnico-religioasă 96

Capitolul 6. Analiza interviurilor 98

Concluzii 106

Bibliografie 110

Anexe

Extras din document

Introducere

Religia joacă azi un rol important, iar una din caracteristicile interesante o constituie procesul de religificare a conflictului. Este cazul conflictelor ce izbucnesc fără ca religia să constituie un motiv evident (cazul Bosniei, sau chiar al conflictului Israelo-palestinian). „Forţele beligerante” sunt iniţial de natură seculară, iar apoi, pe măsură ce conflictul evoluează, aspectele religioase capătă, prin implicare, o importanţă din ce în ce mai sporită. Acest proces are însă fundament în faptul că, în multe cazuri, mobilizarea religioasă constituie un mod de apărare a identităţii ameninţate, iar aceste cazuri au fost evidente în special după sfârşitul Războiului Rece, când, mai întâi, ideologia socialistă, şi apoi cea naţionalistă au eşuat. Fenomenul a avut loc datorită nevoii de dezvoltare a unei baze care să constituie apărarea unei identităţi ameninţate. Pe de altă parte, religia constituie un mod prin care anumite comunităţi se reformează spiritual, pentru a putea contracara sentimentul de vină sau ruşine.

Multe conflicte au la bază credinţe, dar cele mai multe rezultă din ciocnirea aspectelor religio-politice ale comunităţilor aflate în conflict şi asocierea lor cu politicile guvernamentale. Religiile „militante” cu un „prozelitism agresiv” îşi educă aderenţii în spiritul urii sau adversităţii faţă de tot ceea ce constituie „lumea exterioară”. Adepţii acelor religii pot recurge relativ simplu la violenţa armată pentru a-şi atinge obiectivele politice, culturale şi economice. Chiar şi creştinismul a cunoscut – şi cunoaşte încă – momente de reacţie violentă în relaţiile inter-comunitare sau cu aderenţii altor religii (croaţii catolici – sârbii ortodocşi). De aceea, nu putem considera religia în ansamblul său ca un factor de inhibare a acţiunilor violente în disputele confesionale şi politice. Ordinea internă şi internaţională trebuie să se raporteze la lege şi instituţii, la aranjamente, negocieri, compromisuri, pe căi raţionale.

În afara spaţiului euro-atlantic, totuşi, subzistă: regimuri teocratice (Iran) sau conduse după „legea islamică” (în Asia şi Africa); fenomene de intoleranţă religioasă şi de prozelitism agresiv, conflicte şi războaie justificate pe revendicări religioase etc.

Grupuri etno-culturale întregi se individualizează prin apartenenţa la o religie sau alta şi îşi dispută controlul asupra unor „locuri sfinte” (Ierusalimul, de pildă). Liderii spirituali ocupă poziţii influente în societate, îndeosebi acolo unde statul este slab. Sunt şi cazuri când societăţi întregi în curs de modernizare, în anii ‘50-‘70, au recăzut în „tribalism” (în Africa, dar şi în zone din Albania şi Caucaz, Indochina, Asia de sud-est).

De obicei, spaţiile în care fenomenul religios este bine reprezentat (cu elemente de fundamentalism) sunt identice cu cele în care persistă suprapopularea, malnutriţia, subdezvoltarea etc.

Globalizarea şi regionalizarea întâlnesc cele mai încăpăţânate contestări tocmai în aceste zone de intoleranţă, tribalism şi subdezvoltare. Condiţiile favorabile pentru producerea de destabilizări, crize de securitate internaţională, conflicte armate etc. includ, deci, şi elemente de ordin etnico-religios. Factorul religios, manipulat de liderii politici, poate amplifica caracterul devastator al conflictelor etnice, soldate, de multe ori, cu depopulări masive. Toleranţa nu e nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă, ci este mai ales, o atitudine activa generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Ea trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi state. Însă intoleranţa la părerea altuia arată că nu vrem să auzim pe celalalt, ci vrem sa-i anihilam personalitatea, crezurile, experienţa. Dacă nu toleram, dacă nu admitem părerile sincere ale oamenilor, în care ei cred, nu facem altceva decât să îi oprimăm moral şi afectiv şi să ne arătam nişte torţionari ai spiritului.

Credinţa ortodoxa nu admite lipsa de nobleţe sufletească, mârlănia, datul în barbă la fiecare cuvânt, strâmbătura feţei când ne vedem cu cineva, împunsăturile de prost gust. Nu le admite pentru că nu îi sunt proprii. Toleranţa înseamnă să ştii să vezi pe altul şi să îl accepţi dacă vrea să vorbească sincer cu tine.

Intoleranţa înseamnă să te crezi singurul posesor al întregului adevăr în orice problemă şi să nu vezi, că tocmai iubirea şi comunicarea te fac mult mai încăpător pentru adevăr, că adevărul intră în sufletul tău pe măsură ce vezi mult mai profund pe oameni şi lumea în care trăim.

Concomitent sunt active şi tendinţe religioase de depăşire a adversităţilor dintre popoare şi civilizaţii şi de punere în valoare a acţiunilor ce tind către armonizarea intereselor popoarelor şi statelor şi către eficientizarea cooperării internaţionale.

Se consideră că astfel de demersuri ştiinţifice, având ca obiect factorii etnic şi religios, devin din ce în ce mai necesare, deoarece într-o lume, precum cea contemporană, caracterizată de procesul de globalizare, culturile tind să se extindă şi să exercite influenţe şi asupra altor culturi. În astfel de cazuri se pot naşte resentimente ce conduc la apariţia manifestărilor de intoleranţă, intoleranţă care deseori a fost la originea multor tensiuni şi conflicte. De aceea, credem că este imperios necesar să propunem ca în procesul de educaţie să existe programe inter-disciplinare în care să poată fi explorate rolurile, mijloacele şi fenomenologia generală a religiei.

Este vorba de texte şi tradiţii religioase, mişcări şi personalităţi marcante din aria religiosului, moduri de gestionare a diferitor aspecte conceptuale sau afective, şi învăţăturile sociale şi etice ce se pot desprinde de aici.

Şi mai trebuie să ne amintim că astăzi, majoritatea activităţilor cotidiene se desfăşoară în medii multiculturale, fapt facilitat şi de progresul tehnologic în aria comunicaţiilor şi transporturilor, iar studii precum cel de faţă pot fi puncte de pornire ale unor viitoare demersuri ştiinţifice care pot avea la bază însuşi procesul de învăţământ, unde, datorită diverselor programe de schimb de cadre didactice şi studenţi, există un mediu propice dezvoltării capacităţii de comunicare între indivizi provenind din culturi diverse. Acest fapt ar putea facilita diverse iniţiative ştiinţifice în domeniu, pentru că explorarea culturilor din afara spaţiului lor de manifestare este de cele mai multe ori un demers greoi, iar deseori, tocmai din cauza modului ceva mai dificil de abordare, tinde să nu se bucure de o atenţie sau audienţă sporite.

CAPITOLUL 1. RELIGIA ŞI ROLUL EI ÎN SOCIETATE

1.1. Originea şi esenţa religiei

Religia este un fenomen social istoric, reprezentând un domeniu distinct al vieţii sociale, care se caracterizează prin trăsături specifice, orientări şi tendinţe proprii de evoluţie. Religia cuprinde un complex de dimensiuni, lanţuri şi elemente, precum şi un ansamblu de idei, concepţii, stări de spirit, sentimente, tradiţii, norme morale şi reprezentări, care reflectă în mod denaturat, fals, realitatea, forţele materiale şi sociale înconjurătoare. Religiei îi sunt caracteristice doctrine social-politice, instituţii şi diverse organizaţii cu o anumită ierarhie specifică. Esenţial pentru conţinutul ideologic al tuturor religiilor este credinţa în existenţa unor forţe supranaturale, divine şi adorarea acestor forţe care, chipurile, ar dirija ordinea în natură şi în societate.

Problematica fenomenului religios, locul şi rolul religiilor în viaţa omenirii, dimensiunile influenţei ideologilor religioase nu pot fi înţelese pe deplin fără a studia şi cunoaşte originea şi cauzele apariţiei religiei, esenţa şi conţinutul ei. Acestui scop i-au fost consacrate multe volume, materiale, articole şi studii realizate de filozofi, sociologi şi istorici, de alţi oameni de ştiinţă şi cultură, de teologi, fiecare abordând acest fenomen de pe poziţiile sale filozofice şi ideologice. Dacă ştiinţele sociale, materialismul dialectic şi istoric demonstrează că religia a apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării societăţii şi că a fost creată de oamenii însăşi, teologii şi slujitorii religiei susţin că ea a fost dintotdeauna şi va fi întotdeauna, că religia a fost dată omului de însuşi ,,creatorul suprem", de Dumnezeu, şi, ca atare, ea este de origine divină şi tot ce cuprinde - idei, dogme, ritualuri, norme, tradiţii - este sfânt şi de netăgăduit.

Preview document

Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 1
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 2
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 3
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 4
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 5
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 6
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 7
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 8
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 9
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 10
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 11
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 12
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 13
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 14
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 15
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 16
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 17
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 18
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 19
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 20
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 21
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 22
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 23
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 24
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 25
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 26
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 27
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 28
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 29
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 30
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 31
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 32
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 33
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 34
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 35
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 36
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 37
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 38
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 39
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 40
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 41
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 42
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 43
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 44
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 45
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 46
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 47
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 48
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 49
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 50
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 51
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 52
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 53
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 54
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 55
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 56
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 57
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 58
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 59
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 60
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 61
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 62
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 63
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 64
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 65
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 66
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 67
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 68
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 69
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 70
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 71
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 72
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 73
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 74
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 75
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 76
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 77
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 78
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 79
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 80
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 81
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 82
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 83
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 84
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 85
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 86
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 87
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 88
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 89
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 90
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 91
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 92
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 93
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 94
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 95
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 96
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 97
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 98
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 99
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 100
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 101
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 102
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 103
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 104
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 105
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 106
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 107
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 108
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 109
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 110
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 111
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 112
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 113
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 114
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 115
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 116
Toleranță și Intoleranță Religioasă în România Actuală - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • CUPRINS.doc
  • licenta.doc
  • prezentare.ppt
  • primele foi.doc

Alții au mai descărcat și

Lucrarea de dizertatie - Religie

1. Jertfelnicul Vechiului Testament. Loc de întâlnire cu Dumnezeu În toate religiile au existat și exisă diverse locuri de cult, începând cu...

Taina Preotiei, Vehicul neintrerupt al harului Sfantului Duh in Biserica

CAPITOLUL I Noțiuni introductive 1.1. Despre preoție si rolul preotului ca păstor de suflete. Preoția este slujirea sfântă întemeiată de...

Protopsalti, compozitori si dascali de muzica psaltica

Introducere Muzica psaltică bizantină este prin esență o muzica exclusiv omofonă și melodică (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Din...

Biserica și rolul ei în viața creștinilor

Introducere Biserica este instituția divino-umană, corabia care-i poartă pe oameni pe valurile învolburate ale vieții pentru a-i duce la limanul...

Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului

I INTRODUCERE Suntem într-o epocă ce se interesează foarte mult de „analiza” sufletului omenesc. „Ştiinţele umane” au fost mult dezvoltate de la...

Chipul patriarhilor romani in pictura bisericeasca

Prezenta ierarhilor în pictura bizantină devine un fenomen repetabil începând încă din secolul al VI-lea, atunci cand alături de împăratul...

Viața și activitatea Sfinților Apostoli

SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MATEI Mai este cunoscut ca Levi, fiul lui Alfeu. Este din Capernaum, având meseria de vameș. Într-o zi când era...

Teologie

Psihologia este o știință modernă, un vlăstar al creștinismului apusean. în marea lor pustiire și lipsă de speranță, oamenii au descoperit...

Ai nevoie de altceva?