Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 43 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Eugen Măicăneanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Romana

Cuprins

Argument 1
I. Conceptul de roman de analiză 2
II. Romanul de analiză - tradiţii în literatura română 7
III. Camil Petrescu sau tentaţia analizei lucide 13
IV. Personajele Hortensiei Papadat-Bengescu între destructurare
şi recompunere 26
V. Universul obsesional în opera lui Liviu Rebreanu 33
VI. Concluzii 40
VII. Bibliografie generală 42

Extras din document

ARGUMENT

În secolul XX, romanul de analiză se cristalizează în mijlocul unor preocupări generale - manifestate şi în domenii nonliterare precum psihologia, filozofia, sociologia - preocupări orientate spre cunoaşterea psihicului, spre explicarea manifestărilor exterioare prin introspecţia minuţioasă a sufletului românesc.

În majoritatea lor, romancierii din secolul XX sunt tentaţi de analiza psihicului eroilor, scriitorii manifestând preocuparea spre mânuirea conştientă a tehnicilor care le permit sondarea cât mai atentă a psihicului uman.

În România, perioada dintre cele două războaie mondiale reprezintă una din cele mai strălucite din istoria literaturii române. Prin valorile care s-au afirmat în această epocă, prin înnoirile aduse, perioada interbelică este una din cele mai dense în ceea ce priveşte creaţia literară şi personalităţile care au influenţat decisiv nu numai orientările specifice epocii, ci şi pe cele ulterioare.

Romanul de analiză aduce în literatură atâtea înnoiri încât, în opinia multor literaţi, acesta produce o lirizare a epicii, o translare spre poezie.

De altfel, Virginia Wolf prevedea, cu satisfacţie, că viitorul romanului este invincibil poetic, iar Liviu Rebreanu intuia că numai psihologia permite romancierului să facă legătura dintre un moment şi un personaj.

Tendinţa spre introspecţie, din ce în ce mai evidentă încă din primele decenii ale secolului XX, este începutul unui lung proces de umanizare a creaţiei.

Legătura dintre autor şi creaţia sa literară este de multe ori evidentă, personajele create şi întâmplările trăite de acestea fiind oglinda experienţei personale a scriitorului.

Romanul românesc de analiză contribuie - alături de crecetările din psihologie, filozofie, sociologie - la cunoaşterea fiinţei umane în complexitatea sa. Acest demers de autocunoaştere, specific lui homo sapiens încă din zorii civilizaţiei, este evident o preocupare temeinică a literaţilor secolului XX şi nu numai lor.

Remarcabilele împliniri ale romanului de introspectie românesc din perioada interbelică sunt continuate şi în zilele noastre.

I. CONCEPTUL DE ROMAN DE ANALIZĂ

Romanul este o specie literară complexă şi relativ nesupusă unor reguli stricte, de aceea critica a propus un mare număr de concepte operaţionale, cu caracter de largă generalitate şi reflectând atitudinile creatoare de romane de introspecţie.

Încă din zorii civilizaţiei au existat scriitori care au investigat, cu predilecţie, gândurile, sentimentele omului şi nu acţiunile lui.

În secolul XX, creatorii de literatură, preocupaţi de psihicul uman, se manifestă în contextul unor preocupări generale evidente în domeniile nonliterare, precum filozofia, psihologia, sociologia.

Psihicul este conceput ca o entitate complexă, cu reacţii neprevăzute, instabile, iar atitudinea spre teoretizare, spre mânuirea conştientă a mijloacelor şi tehnicilor ce permit sondarea acestui domeniu al fiinţei umane, este mai pregnantă.

Garabet Ibrăileanu remarcă, în studiul Creaţie şi analiză, că, după modul de prezentare a personajelor, există două tipuri de romane: de creaţie şi de analiză. Creaţia, pe care, în absolut, Ibrăileanu o consideră superioară, întrucât dă naştere unor tipuri simţite ca vii, constă din caracterizarea eroilor prin faptele lor, prin reacţiile exterioare.

Analiza, mai puţin preţuită de publicul dornic de acţiune, prezintă personajele din interior, prin gândurile şi stările lor sufleteşti.

Criticul Vieţii româneşti observa pertinent tendinţa spre liricizarea romanului de analiză, o cădere în „poezism, considerată o „alterare" a genului. „Artă literară fără analiză poate să existe, fără creaţie, nu"1 - susţinea Ibrăileanu. Totuşi, noţiunile sunt incompatibile. In opera marilor scriitori, creaţia şi analiza se împletesc în diverse proporţii.

În 1966, Richard Kostelanetz distingea două ipostaze fundamentale ale romanului din sec. al XlX-lea: cea socială (reprezentată de Balzac şi Zola) şi cea psihologică (ilustrată genial de Dostoievski). In perioada interbelică, întreaga proză europeană evolua între romanul de acţiune şi naraţiunea caracterizată prin analiză.

1 Ibrăileanu, G. - Creaţie şi analiză, în Viaţa românească, nr. 2-3, p.214-251

În Istoria literaturii române contemporane, 1900-1937, Eugen Lovinescu menţiona pe „analiştii conştientului", dar şi pe cei care, „fără analize precise", sondează inconştientul sau realizează stări de conştiinţă obsesivă, morbide inanalizabile.

Este demnă de luat în seamă luciditatea care poate spori pasiunea, în loc s-o atenueze.

Acelaşi punct de vedere îl avea şi Henry James, care susţinea că personajele din orice tablou sunt interesante doar în măsura în care îşi simt situaţiile respective.

Tendinţa de analiză a sufletului omenesc începe din antichitate, cu îndemnul socratic, preluat din înţelepciunea slujitorilor templului de la Delfi: Cunoaşte-te pe tine însuţi şi cu preocuparea lui Teofrast de clasificare a caracterelor.

Fisiere in arhiva (3):

  • Ipostaze ale Romanului Psihologic Romanesc in Perioada Interbelica.doc
  • Cuprins.doc
  • BIBLIOGRAFIE.doc

Alte informatii

Lucrare de licenta Limba Romana a fost prezentata in cadrul UNIVERSITATII DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE.