Rolul Limbajului in Dezvoltarea Scolarului Mic

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Rolul Limbajului in Dezvoltarea Scolarului Mic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere docx de 118 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Romana

Cuprins

Argument 1
Cap. 1. Noţiuni de teorie literară 2
1.1. Poezia pentru copii şi rolul ei ȋn dezvoltarea limbajului 2
1.2. Clasificarea poeziei pentru copii 4
1.2.1. Poezia lirică pentru copii 5
1.2.1.1. Pozia de origine populară 5
a. Doina 5
b. Colinda 7
c. Proverbe şi zicători 8
d. Ghicitoarea 9
e. Cântecul de leagăn 10
f. Folclorul copiilor 12
1.2.1.2. Poezia cultă 15
a. Pastelul 15
b. Meditaţia 16
c. Oda 16
d. Imnul 17
1.2.2. Poezia epică de origine populară şi poezia epică cultă 19
a. Balada populară şi balada cultă 19
b. Legenda populară şi legenda cultă 22
c. Snoava populară şi snoava cultă 25
d. Fabula cultă 26
1.3. Elemente definitorii ale poeziei pentru copii 28
1.3.1. Elementele de versificaţie ale poeziei pentru copii 28
a. Versul 28
b. Strofa 29
c. Rima 30
d. Ritmul 31
e. Măsura 32
1.3.2. Figuri de stil specifice limbajului poetic accesibil copiilor 33
a. Epitetul 33
b. Comparaţia 33
c. Inversiunea 34
d. Repetiţia 35
e. Personificarea 35
f. Metafora 36
g. Hiperbola 37
h. Oximoron 37
i. Antiteza 37
j. Alegoria 38
1.3.3. Imaginarul artistic ȋn poezia pentru copii 39
1.4. Teme abordate ȋn poezia pentru copii 41
1.4.1. Poezia despre natură şi vieţuitoare 42
1.4.2. Poezia despre copil şi copilărie 43
1.4.3. Poezia despre patrie şi ȋnaintaşi 44
1.4.4. Poezia religioasă 46
Cap. 2. Aspecte metodologice privind predarea textului textului versificat 48 2.1. Predarea textului versificat ȋn ciclul primar 48
2.2. Metode folosite ȋn abordarea textului poetic ȋn ciclul primar 51
2.2.1. Metode tradiţionale 51
2.2.1.1. Conversaţia 52
2.2.1.2. Dezbaterilor 53
2.2.1.3. Problematizarea 54
2.2.1.4. Exerciţiul 55
2.2.1.5. Metoda activităţii cu fişele 57
2.2.1.6. Lectura explicativă 58
2.2.2. Metode moderne 59
2.2.2.1. Brainstorming-ul 59
2.2.2.2. Jocul de rol 61

Extras din document

Poezia reprezintă creaţia literară cea mai profundă, care exprimă ori sugerează o idee, o emoţie, un sentiment, o stare sufletească, apelând la imagini artistice, la cuvinte cu sens figurat, ea surprinde frumosul ȋn cuvinte simple dar pline de ȋncărcătură emoţională şi valoare estetică.

Mi-am ales ca temă de licenţă Rolul poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, deoarece mi-am dorit să aflu dacă poezia influenţează modalitatea de exprimare a copiilor, iar dacă da, ȋn ce măsură şi cum.

Mereu am considerat poezia ca fiind o artă extraordinară iar poeţii – genii ale cuvintelor.

Românul s-a născut poet - un dicton celebru, un crez chiar, sub semnul căruia s-au născut şi au crescut de-a lungul timpului multe generaţii, unele atrase mai mult de această calitate considerată aproape genetică, alţii mai puţin, ȋnsă tind să cred că oricine ȋn adâncul sufletului este poet măcar un pic.

Copil fiind m-am simţit atrasă de jocul rimelor, de ȋmbinarea perfectă a cuvintelor, de vraja care te transpune parcă ȋntr-un univers al frumosului creat de cuvânt, mai târziu am simţit că poezia te influenţează ȋn multe moduri: ȋţi ȋmbogăţeşte vocabularul, te ajută să defineşti frumosul, ȋţi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, te ajută să ȋţi exprimi emoţiile, sentimente , te ajută să te cunoşti pe tine ca persoană şi să ȋţi defineşti personalitatea.

De ce consider ȋnsă că această temă este atât de importantă ȋncât să intereseze cadrele didactice şi personalităţile din domeniul ştiinţelor educaţiei? Deoarece poezia ȋn ȋnvăţământul primar se constituie ȋntr-un punct cheie: cu toate că frumuseţea de cuvinte pe care o ȋmbracă o poezie, totuşi textele versificate sunt mai greu de receptat, de ȋnţeles ori de analizat astfel ȋncât ele ridică probleme mult mai mari faţă de predarea-ȋnvăţarea unui text narativ. A povesti când e vorba de sentimente este impropriu, sentimentele nu se povestesc, ci se trăiesc; a ȋmpărţi aceste texte după criterii formale, ȋnseamnă a-i pune pe elevi să memoreze mecanic lucruri din care nu vor ȋnţelege niciodată nimic. Din aceste motive, ȋn abordarea textelor lirice, trebuie să se pornească de la explicarea sensului figurat al limbajului folosit de autor, de la simbolistica artei sale.

Lucrarea Rolul poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, este structurată ȋn trei capitole mari. Astfel primul subpunct al primului capitol conţine noţiuni teoretice despre poezia pentru copii şi rolul ei ȋn dezvoltarea limbajului acestora, al doilea subpunct clasifică şi detaliază criteriul apartenenţei textului versificat ȋnchinat copiilor la gen (poezie lirică şi poezie epică) şi la specie: doina, colinda, proverbele şi zicătorile, ghicitoarea, cântecul de leagăn, folclorul copiilor, toate aparţinând poeziei de origine populară. Deasemeni lucrarea abordează şi speciile ce aparţin poeziei culte: pastelul, meditaţia, imnul, oda, dar şi poezia de natură epică de origine populară, precum şi poezia epică cultă: balada populară şi balada cultă, legenda populară şi legenda cultă, snoava populară şi cea cultă şi nu ȋn ultimul rând fabula cultă. Tot ȋn cadrul acestui capitol sunt prezentate succint elmentele definitorii ale poeziei pentru copii: versul, strofa, rima, ritmul şi măsura, precum şi figurile de stil specifice limbajului poetic accesibil copiilor (epitet, comparaţie, inversiune, repetiţie, personificare, metaforă, hiperbolă etc.) şi imaginarul poetic al poeziei pentru copii. Ultimul subpunct al acestui prim capitol teoretic tratează marile teme abordate ȋn poezia pentru copii: natura şi vieţuitoarele, copilul şi copilăria, patria şi poezia religioasă.

Capitolul al doilea se divide ȋn două părţi. Astfel prima parte dezbate problema predării textului versificat, care se deosebeşte de predarea textului narativ, atât ca structură, dar şi ca grad de dificultate, iar partea a doua propune o serie de metode, atât tradiţionale, cât şi moderne care se pot aplica cu succes ȋn cadrul orelor de limbă şi literatură română ce au ȋn prim plan un text versificat. Şi pentru că primele două capitole abordează preponderent noţiuni teoretice, doar cu scurte trimiteri la practica pedagogică, capitolul al treilea este unul practic, ȋn cadrul lui fiind propusă cercetarea cu ipoteza următoare: dacă vom utiliza strategii eficiente ȋn predarea textelor versificate, atunci se va ȋnregistra un progres semnificativ ȋn modalitatea de exprimare a şcolarului mic. Răspuns care se află ultima parte a capitolului cercetării, intiulat sugestiv, concluziile cercetării.

Şi cum „poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar” (Italo Calvino), aşa şi această lucrare va surprinde care este rolul adevărat al poeziei ȋn dezvoltarea limbajului şcolarului mic, precum şi care sunt cele mai eficiente strategii pentru ca elevii să poată descoperi mai uşor tainele ascunse ale mesajelor poetice, să înţeleagă sensurile figurate ale cuvintelor iar ceaţa ce învăluia la început textul versificat să se ridice pentru că fiecare cuvânt de acolo luminează şi le vorbeşte într-o limbă cunoscută, iar ei să nu se mai temă de textul liric, ci să începă să-l caute, cultivându-şi astfel simţul estetic.

Fisiere in arhiva (3):

  • Rolul Limbajului in Dezvoltarea Scolarului Mic
    • coperta licenta.docx
    • cuprins.docx
    • Rolul poeziei in dezvoltarea limbajului scolarului mic.docx

Bibliografie

Biberi, Ion, (1968), Poezia, mod de existenţă, Editura pentru Literatură, Bucureşti;
Blideanu, Aurel; Şerdean, Ion, (1991), Orientări noi ȋn metodologia studierii limbii române la ciclul primar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Buziaşi, Ion, (1999), Literatura pentru copii – note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
Cerghit, Ioan, (1990), Metode de ȋnvăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Caracostea, Al.; Amzulescu, Ion, (1981) Cântecul epic eroic, Editura Academiei RSR, Bucureşti;
Călinescu, George, (1980), Istoria literaturii române de la origini până ȋn perzent, Editura Nagard, Fundaţia Europeană Drăgan;
Constantinescu,Pompiliu, (1994), Tudor Arghezi, BPT, Minerva, Bucureşti;
Crăciun, Corneliu, (2003), Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Editura Emia, Deva.
Durand, Gilbert, (1998), Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti;
Fierescu, C; Ghiţă, Gh., (1969), Dicţionar de terminologie literară, Editura Ion Creangă, Bucureşti;
Genette, Gérard, (1978), Introducere ȋn arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti;
Goia, Vistian, (2012), Literatura pentru copii şi tineret – pentru institutori, învăţători şi educatoare, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Golu, Mihai, (2000), Variabile psihologice ale învăţării şi implicaţiile lor pedagogice în revista Învăţământul primar, Editura Discipol, Bucureşti;
Hajdeu, B.P., (1970), Dicţionar de terminologie ştiinţifică, Editura Stiinţifică, Bucureşti;
Lazăr, Şt. Ioan, (2000), Valenţe estetice ale operei literare pentru copii, în revista Învăţământul primar, Editura Discipol, Bucureşti;