Cuprins
- Cap.1. Precizări introductive 8
- Partea I. Fundamentarea teoretico-metodologică şi design-ul proiectului de cercetare şi intervenţie psihosocială
- 1.2. Motivarea alegerii temei 9
- 1.3. Scopul lucrării 9
- 1.4. Importanţa, actualitatea şi oportunitatea demersului de cercetare 9
- 1.5. Încadrări paradigmatice şi teorii ştiinţifice relevante în domeniu
- 1.5.1.Paradigma sistemic-ecologică 10
- 1.5.1.1. Teoria capitalului social 11
- 1.5.1.2. Teoria cortico-viscerală 12
- 1.5.1.3. Teoria social cognitivă 12
- Cap.2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării
- 2.1. Abordarea istorică a cancerului bronhopulmonar 13
- 2.2. Abordarea de actualitate/modernă a cancerului bronhopulmonar 13
- 2.2.1.Abordarea bio-medicală 14
- 2.2.2. Abordarea din perspectiva ştiinţelor sociale şi comportamentale 14
- (i) Abordarea din perspectiva asistenţei sociale 15
- (ii) Abordarea psiho-oncologică a bolnavului de cancer 18
- (iii) Abordarea bio-psiho-socio-spirituală a bolnavului de cancer 18
- 2.3.Dimensiunea psiho-socială a bolnavului cu neoplasm bronhopulmonar 19
- 2.3.1. Dificultăţi sociale 19
- 2.3.2. Suferinţa existenţială şi spirituală 20
- 2.3.3. Stima de sine 21
- 2.3.4. Suportul social, reţeaua de suport social 21
- 2.4.Elemente de psiho-oncologie 22
- 2.4.1. Specificul explicaţiei şi înţelegerii bolii în contextul psiho-oncologiei 22
- 2.4.2. Implicaţii ale înţelegerii psiho-oncologiei cu privire la prevenţia bolii 23
- 2.4.3. Implicaţii cu privire la terapia şi asistarea psihologică a pacientului în oncologie (neoplasmul bronhopulmonar în particular) 24
- 2.5. Bolnavul de cancer bronhopulmonar şi confruntarea cu aflarea diagnosticului şi cu evoluţia bolii 24
- 2.5.1. Simptomele relevante în identificarea subiectivă a suferinţei şi confruntarea cu aflarea diagnosticului 24
- 2.5.1.1. Simptomele relevante în identificarea subiectivă a suferinţei 25
- 2.5.1.2. Confruntarea cu aflarea diagnosticului 25
- 2.5.2. Portretul psiho-comportamental al bolnavului de cancer bronhopulmonar 26
- 2.5.2.1. Eapele urmate de aflarea diagnosticului (după modelul lui Elizabeth Kubler-Ross) 26
- (i) Negarea 27
- (ii) Furia 28
- (iii) Negocierea 28
- (iv) Depresia 29
- (v) Acceptarea 29
- 2.6. Modele şi tipuri de îngrijiri în abordarea cancerului bronhopulmonar 30
- 2.6.1. Profilaxie 30
- 2.6.1.1. Educaţia pentru sănătate în profilaxia tabagismului 30
- 2.6.2.Terapie 32
- 2.6.2.1 Managementul cancerului bronhopulmonar 32
- 2.6.2.2. Intervenţia chirurgicală 34
- 2.6.2.3 Chimioterapia 35
- 2.6.2.4. Radioterapia 35
- 2.6.3. Îngrijirile paleative: între medical şi psihosocial 36
- 2.6.3.1.Tratamentul durerii 36
- 2.6.3.2 Tipuri de îngrijiri paleative 37
- (i) Îngrijirea la domiciliu 37
- (ii) Îngrijirea în unităţi specializate 38
- (a). Modelul Hospice-Care 38
- (b). Modelul Day-Care Center 38
- 2.6.4. Recuperarea medicală şi psiho-socială la bolnavii cu tratament reuşit 39
- 2.6.4.1. Recuperare medicală 39
- 2.6.4.2. Recuperare psiho-socială 40
- (i) Consilierea 40
- (ii) Centre de zi 40
- (iii)Asistenţa pentru deprinderea unor strategii de autoajutorare 40
- Cap.3. Design-ul metodologic al proiectului de cercetare şi intervenţie psihosocială
- 3.1 Problematica şi scopul proiectului 41
- 3.2 Localizarea proiectului , repere organizaţionale, de management şi etapizarea calendaristică a proiectului 41
- 3.3. Etapa cercetării de investigare şi evaluare iniţială 42
- 3.3.1. Ipotezele şi obiectivele operaţionale 42
- 3.3.2. Populaţia cercetării şi lotul investigat 43
- 3.3.3. Metode, instrumente, tehnici şi proceduri utilizate 43
- 3.4 Etapa de intervenţie psihosocială 45
- 3.4.1. Obiectivele operaţionale ale intervenţiei 45
- 3.4.2. Grupul ţintă şi beneficiarii direct şi indirect 45
- 3.4.3. Metode, instrumente şi tehnici utilizate 46
- 3.5 Etapa de evaluare finală 46
- 3.5.1 Ipotezele cercetării de evaluare finală 46
- 3.5.2. Obiectivele operaţionale 46
- 3.5.2. Populaţia cercetării şi lotul de subiecţi investigaţi 47
- 3.5.3 Metode, instrumente, tehnici şi proceduri utilizate 47
- Partea II Prezentarea rezultatelor implementării proiectului de cercetare şi de intervenţie psihosocială
Extras din licență
Capitolul I
1. Precizări introductive
În lucrarea de faţă, intitulată “Asistenţa psihosocială a bolnavilor cu neoplasm bronhopulmonar” am considerat că este util să abordez dimensiunea psihosocială a cencerului bonhopulmonar întrucât în România, asistenţa socială din spitale în general, dar şi în Spitalul Oncologic, nu îşi face simţită prezenţa, fie din cauza fondurilor insuficiente fie din cauza neglijării cadrelor medicale.
Aş dori să pun accent pe impactul pe care îl are diagnosticul atât asupra persoanei bolnave, dar şi asupra persoanelor care ar trebui să alcătuiască suportul social viitor pentru aceşti bolnavi, şi aici mă refer la reţeaua de suport a bolnavului( familie, prieteni, rude, dar şi grupul de specialişti). De asemenea îmi focalizez cercetarea şi pe explorarea mecanismelor de coping la care aceste persoane recurg pentru a depăşi perioada de criză, precum şi a nevoilor resimţite de aceste persoane în special cea de consiliere, comunicare, suport de specialitate.
În prezent, în Romania pacienţii au început să realizeze că tratamentul administrat în spital nu este suficient pentru a face faţă schimbării drastice ce are loc în viaţa lor, o dată cu aflarea diagnosticului. Deşi le este greu să definească ce anume le lipseşte, cred că cel mai utilizat cuvânt ar fi “comunicarea”. De aici porneşte totul, pornesc mecanismele de coping, suportul social, relaţia medic-pacient,şi tot ceea ce urmează în continuarea procesului. Trebuie să ţinem cont de faptul că boala aparţine unei persoane ce deţine anumite convingeri, idei, sentimente, atitudini, şi că fiecare persoană în parte are propriul său mod de a face faţă stresului, are propria personalitate, încă o dată, fiecare persoană este individuală. Tocmai de acea, modul cum ne raportăm la aceste persoane bolnave, trebuie să fie individualizat.
Şi, nu în ultimul rând, cancerul adună în jurul său o serie de factori psihici şi sociali, pe lângă cei bio-medicali, iar aceştia pot impiedica sau facilita recuperarea şi procesul de însănătoşire.Pentru a evita regresul, trebuie văzuţi aceşti factori interconectaţi. Cancerul reprezintă un stresor puternic psihosocial, iar echilibrul psihic al persoanei bolnave este puternic periclitat, tocmai de aceea trebuie luate în considerare toate tipurile de tratament, şi toate ramurile de specialitate trebuie să-şi pună amprenta în evoluţia bună a acestui tip de boală.
Partea I. Fundamentarea teoretico-metodologică şi design-ul proiectului de cercetare şi intervenţie psihosocială
1.2. Motivarea alegerii temei
În primul rând mi-am ales această temă, deoarece întotdeauna am avut o predilecţie pentru acest domeniu, al sănătăţii, mi-am dorit să lucrez într-un spital de când eram mică. Abordarea psiho-socială a bolnavilor cu neoplasm bronhopulmonar consider că este una deficitară atât în domeniul serviciilor de asistenţă socială, cât şi în domeniul sănătăţii, şi în special al Oncologiei.
Contactul pe care l-am avut cu persoanele bolnave, din timpul practicii semestriale, cât şi de vară, din cadrul Postlicealei de Asistent Medical, timpul petrecut cu aceştia m-au determinat să-mi doresc să studiez mai în profunzime, care este impactul pe care il au serviciile profesioniste de terapie şi susţinere asupra lor, dar şi asupra familiei.
1.3. Scopul lucrării
Scopul acestui proiect constă în fundamentarea teoretico-metodologică prin cercetarea literaturii de specialitate aferentă şi în designul şi implementarea unui proiect de cercetare şi intervenţie socială, menit să lămurească rolul dimensiunii psiho-sociale a neoplasmului pulmonar şi respectiv să sporească nivelul de suport şi să optimizeze mecanismele de coping ale bolnavului.
1.4. Importanţa, actualitatea şi oportunitatea demersului de cercetare
Importanţa acestui subiect este dată în primul rând de absenţa unor servicii de intervenţie psihosocială de tip “consiliere individuală” sau “grup de suport” în rândul pacienţilor diagnosticaţi cu neoplasm bronhopulmonar. Această nevoie este exprimată verbal de către categoria de populaţie vulnerabilă din cadrul Institutului Oncologic Prof.Dr. “Ion Chiricuţă” din Cluj Napoca , în urma intervievării lor în partea de cercetare.
În momentul de faţă, consilierea individuală este făcută de către studenţi ai Facultăţii de Psihologie şi ai Facultăţii de Asistenţă Socială din anii terminali, iar această consiliere constă în discuţii particulare, şi individuale, fie în salon la patul bolnavului, fie
pe coridor. În acest context, astfel de discuţii purtate pe coridor sau în şoaptă nu ajută bolnavul în ceea ce priveşte acordarea unui suport psihosocial. De asemenea lasă bolnavului impresia că a fost folosit în vedera acordării unor răspunsuri cu privire la viaţa lui personală, şi în loc să îl ajute, din contră primeşte un sentiment de incertitudine şi frustrare.
Pe baza acestor observaţii, realizate în partea de cercetare iniţială, consider că este oportună construirea unui proiect de cercetare şi intervenţie psihosocială, o abordare corectă a metodelor de intervenţie, cum ar fi cea de grup de suport social în vederea sprijinirii acestor persoane diagnosticate cu neoplasm bronhopulmonar.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asistenta Psihosociala a Bolnavului cu Neoplasm Bronhopulmonar.doc