Femeia între Tradiție și Modern - Organizarea Vieții Profesionale și a Celei de Familie

Domeniu: Sociologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 82 în total

Cuvinte : 26143

Mărime: 180.69KB (arhivat)

Publicat de: Ianis Petrache

Puncte necesare: 13

Universitatea din Iaşi Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie Specializarea: Asistenţă Socială

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
PARTEA I : CONSIDERAŢII TEORETICE 2
CAPITOLUL 1: FAMILIA. DELIMITARE CONCEPTUALĂ 2
1.1. Familia ca grup social 3
1.2. Familia ca entitate legală 5
1.3. Familia ca grup de rudenie 6
CAPITOLUL 2: FAMILIA ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR SOCIALE 9
2.1. Societăţi individualiste şi colectiviste 10
2.2. Structura populaţiei / îmbătrânire a populaţiei 11
2.3. Dezvoltarea tehnologică 14
2.4. Difuziune culturală 18
2.5. Mobilitatea socială 19
CAPITOLUL 3: FUNCŢIILE SOCIALE ALE FAMILIEI 24
3.1. Funcţia biologică şi sanitară 24
3.2. Funcţia economică 27
3.3. Funcţia de solidaritate familială 28
3.4. Funcţia pedagogico-educativă şi morală 29
CAPITOLUL 4: FAMILIA TRADIŢIONALĂ ŞI CEA MODERNĂ 33
4.1. Structura familiei 34
4.2. Mărimea familiei 35
4.3. Distribuirea rolurilor conjugale în familie 37
CAPITOLUL 5: ALEGEREA OCUPAŢIEI DE CĂTRE FEMEIE 41
5.1. Feminismul 41
5.2. Egalitatea femeii cu bărbatul 45
5.3. Conceptul de carieră profesională 48
5.4. Factori determinanţi ai alegerii unei profesii de către femeie 49
5.5. Nivelul ocupării femeilor 52
5.6. Femeia în familie şi societate. Valori personale 54
PARTEA II. METODOLOGIE 59
1. Obiectivele cercetării 59
2. Ipotezele 59
3. Variabile 60
4. Instrumentul de cercetare 60
5. Eşantionarea 61
6. Universul cercetării 61
7. Analiza datelor şi interpretarea rezultatelor 63
8. Concluzii 77
ANEXĂ 79
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență

INTRODUCERE

În cercetări de sociologie a familiei stăruie încă întrebarea de ce în unele ţări este încă greu pentru femei să îmbine în mod satisfăcător viaţa de familile cu cea profesională. Un rol important în această problemă îl joacă bineinţeles. Prin aceasta ne referim la reglementările legale privind siguranţa locului de muncă după reîntoarcerea femeii din concediul de maternitate sau posibilitatea de a lucra cu jumătate de normă în primii doi ani de viaţă ai copilului. Dar aceasta nu este însă totul. Un rol la fel de important îl au şi factori precum modelul de familie predominant într-o societate, şi anume reprezentarea pe care o au indivizii despre mărimea, structura, locul în societate a familiei, despre cum ar trebui să funcţioneze o famile, despre rolurile şi atribuţiile membrilor ei, despre relaţiile dintre generaţii.

În lucrarea de faţă vom lua în considerare două tipuri majore de modele familiale şi anume cel tradiţional şi cel modern, considerând că schimbările socio-culturale determină trecerea de la tipul tradiţional de famile la cel modern. Instituţia familiei a evoluat în ultimele decenii considerabil. De la familia tradiţională – structurată pe mai multe generaţii, proprie unei societăţi cu economie, de obicei agrară, nedezvoltată, rurală, s-a trecut aproape în toate ţările (cel puţin pe continentul european) sub impulsul urbanizării, industrializării, apoi al dezvoltării economiei serviciilor, la familia nucleară, structurată pe două generaţii, în care copiii rămân alături de părinţi doar până când se căsătoresc, după care îşi iau zborul lăsând „cuibul gol” pentru a-şi întemeia la rândul lor o familie.

În funcţie de modelul familial vehiculat variază şi modelul ocupaţional al femeii, planificarea vieţii profesionale şi a celei de familie şi implicit starea de mulţumire a femeii.

CAPITOLUL I

I. CONSIDERAŢII TEORETICE

1. FAMILIA. DELIMITARE CONCEPTUALĂ

Însoţind omul în întreaga lui existenţă, familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi şi mai stabile forme de comunitate umană, cea care asigură perpetuarea speciei, evoluţia şi continuitatea vieţii sociale.

Etimologic, conceptul de familie îşi are originea în cuvântul famulus care în sens larg înseamnă supus, robitor, ascultător, iar în sens restrâns înseamnă slugă, rob, slujitor.

Familia este o formă specială de comunitate umană, prin aceea că îndeplineşte funcţii pe care nu le regăsim la alte grupuri sociale: funcţii biologico-sanitare, unele funcţii externe care se referă la integrarea familiei în societate şi funcţia economică, de socializare, de solidaritate.

Însă familiile din societăţile contemporane, fie că se află în curs de dezvoltare sau că sunt dezvoltate au trecut în ultimele decenii printr-o serie de transformări profunde.

Transformările suferite au fost şi sunt atât de importante încât şi « termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând să acopere astăzi realităţi diferite de cele caracteristice generaţiilor precedente (Mihăilescu, 1999, p. 7). Schimbările petrecute în modelele familiale şi în comportamentul familial nu interesează doar pe cei implicaţi în relaţiile familiale, ci şi pe societate in ansamblul ei.

Când afirmăm că familia se schimbă trebuie să luăm în considerare diferite aspecte. Astfel, în unele societăţi schimbările se referă la trecerea de la familia tradiţională, la familia nucleară, iar pentru societăţile dezvoltate schimbările se referă de regulă la trecerea de la familia nucleară la o diversitate de modele familiale.

Din ultimele cercetări efectuate asupra familiei şi din observaţiile derivate din simţul comun s-a constatat că schimbările sociale determinate de procesele de industrializare, urbanizare şi modernizare au condus la o mobilitate a rolurilor familiale, la o ruptură faţă de modelele tradiţionale şi spre un declin al diferenţierii rolurilor. Astfel că, evoluţia industrială şi urbană din ultimele secole a impus ca tip principal de familie, familia nucleară. Aceasta este formată din soţ şi soţie (căsătoriţi legal) şi dintr-un anumit număr de copii care variază de la o familie la alta şi de la o societate la alta. Familia nucleară permite realizarea a patru funcţii fundamentale pentru viaţa socială şi umană:

- funcţia biologică (sexuală);