Fenomenul consumului de droguri

Motivarea alegerii temei

Fenomenul consumului de droguri a devenit o problemă din ce în ce mai acută pentru societatea românească. În ultimii ani s-a constatat faptul că România a devenit dintr-o țară de tranzit a drogurilor într-o țară consumatoare. În plus, s-a constatat o creșterealarmantă a consumului în rândul populației tinere, pragul de vârstă la care începeconsumul de droguri scăzând din ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de 11-12 ani.Toate aceste lucruri arată amploarea fenomenului ce se desfașoară în România și de aceeaeste foarte important să se actioneze cât mai rapid și mai eficient posibil în găsirea și implementarea unor acțiuni concrete împotriva consumului de droguri. Aceste acțiunitrebuie îndreptate în special spre adolescenți, deoarece ei sunt cei mai vulnerabili și mai predispuși să experimenteze lucruri noi fără să cunoască consecințele acțiunilor lor. În perioada adolescenței, cuprinsa între 14 si 18 ani, în viața oamenilor se manifestă cele maimari și mai semnificative schimbări, atât la nivelul fizic cât și la cel intelectual șiemoțional, caracterizate printr-un mai mare sentiment de independența față de familie, și de apartenență la un grup de prieteni. De asemenea, în acest interval se manifestă și primelea cțiuni de rebeliune și de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestataregăsindu-se și consumul de droguri.

Lucrarea se împarte pe trei capitole astfel: în primul capitol am facut o descriere a istoricului drogurilor si clasificarea acestora mai în detaliu astfel ca: traficul și consumul ilicit de droguri nu ține seama de frontierele naționale sau geografice ale unei țări, datorită faptului că de multă vreme a căpătat un caracter transfrontalier. În astfel de activități sunt implicate foarte multe persoane, iar veniturile obținute sunt fabuloase.

Dacă până în anul 1989 în țara noastră se vorbea doar ocazional despre droguri și traficul de droguri, în prezent, acest fenomen a luat o deosebită amploare, țara noastră transformându-se dintr-o zonă de tranzit, cum era considerată la începutul anilor 1990, într-o zonă de depozitare, dar și de consum al acestor substanțe interzise.

În capitolul doi sunt descriese cele mai mari și vechi filiele de droguri ale lumii: Filiera din Marsilia, Filiera Latina, Filiera Franco - Siciliană.

Capitolul trei contine date cu privire la: infracționalitatea la regimul drogurilor, prevenirea infracâionalitîții la regimul drogurilor și sistemul penitenciar, piața drugurilor și rutele de trafic, numărul dosarelor penale soluționate de catre parchete pentru comiterea de înfracțiuni la regimul drogurilor și precursorilor cu date colectate din iferie surse legale

Capitolul I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DROGURILE

1.1 Noțiuni introductive

Traficul și consumul ilicit de droguri nu ține seama de frontierele naționale sau geografice ale unei țări, datorită faptului că de multă vreme a căpătat un caracter transfrontalier. În astfel de activități sunt implicate foarte multe persoane, iar veniturile obținute sunt fabuloase.

Dacă până în anul 1989 în țara noastră se vorbea doar ocazional despre droguri și traficul de droguri, în prezent, acest fenomen a luat o deosebită amploare, țara noastră transformându-se dintr-o zonă de tranzit, cum era considerată la începutul anilor 1990, într-o zonă de depozitare, dar și de consum al acestor substanțe interzise. În anul 2004, Agenția Națională Antidrog a realizat primul său studiu privind consumul de droguri în cadrul populației generale din țara noastră. Potrivit studiului , realizat pe un eșantion de 4,500 de persoane, a rezultat că drogurile ilegale cunoscute de peste jumătate din populația generală sunt: canabisul, heroina cocaina, și Ecstasy, că acestea sunt consumate de către tineri.

Potrivit altui studiu dat spre publicitate în anul 2006, are ca rezultat că 4% dintre tinerii chestionați cu vărste cuprinse între 10 și 21 de ani au consumat cel puțin o data droguri ilegale.

Directorul executiv al Biroului Națiunilor Unite privind Drogurile și Criminalitatea, arăta într-un comunicat de presă din 12 septembrie 2007, că recolta de mac opiaceu obținută în anul 2007 în Afghanistan reprezenta 92% din producția la nivel mondial și depășea cererea globală cu 40%, cu un total de peste 6.500 de tone.

În Afghanistan, numai în anul 2006 s-au cultivat 156.000 ha cu opiu, însă nu este singura țară producătoare de astfel de substanțe, fiind urmată de Myanmar (cu o suprafața cultivată de 32.000 ha în anul 2005 și o producție de 315 tone opiu), Mexic (cu o suprafața cultivată de 3.500 ha și o producție de 40 de tone în același an), Pakistan (cu o producție de 67 de tone), Columbia (cu 28 de tone de opiu produs în anul 2005) și Laos (cu 15 tone).

A fost dovedit că cele mai mari capturi de opiacee se fac in jurul Afganistanului. În perioada 2003-2005, capturile de opiacee pe ruta de trafic Afghanistan-Europa au crescut procentual de la 80% la 87% din totalul capturilor la nivel mondial, ceea ce reflectă creșterea producției de opiu în Afghanistan și intensificarea traficului în regiune. Pe ruta Afghanistan-Turcia- Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia-Republica Cehă-Germania-Olanda sunt traficate cele mai mari cantități de opiacee.