Fenomenul Migrației și Criza Familială

Argument

După anul 1990, în România, ca în majoritatea ţărilor europene, tranziţia către o societate democratică, la o economie de piaţă a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin scăderea calităţii vieţii. Criza din ultimii ani a afectat în mod inegal regiunile ţării. Incidenţa sărăciei este mai mare în zonele din estul şi sudul ţării care cuprinde nordul Moldovei (rata sărăciei depăşeşte 40%, ceea ce înseamnă peste 1,5 milioane de săraci) şi mai mică în zona de vest (Studiu de fezabilitate în domeniul migraţiei şi al azilului, 2003).

Numărul locurilor de muncă, care a scăzut dramatic, salariul existent de câteva ori mai mic decât media UE, existenţa ascendentă a şomajului, mai ales în rândul femeilor, nesiguranţa zilei de mâine, existenţa oportunităţilor economice în ţările de sosire, situaţia pieţei de muncă, prezenţa reţelelor migratorii şi modificările regimului român al frontierelor constituie factori care determină populaţia la găsirea unei soluţii eficiente. Decizia de a migra şi în cele din urmă actul migraţiei reprezintă un răspuns la un ansamblu de cauze, incitaţii şi motivaţii. Consecinţele fenomenului migraţiei sunt vizibile atât la nivel macrosocial din punct de vedere economic, demografic, dar şi la nivelul microsocialului reprezentat de nucleul familial.

Plecarea unuia sau ambilor părinţi este în strânsă relaţie cu găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa forţei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar şi material din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social (Irimescu, Gabriela, 2006). Efectele sunt resimţite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi funcţionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o varietate de probleme.

Am ales această temă deoarece studiile despre familie se axează mai mult pe problemele legate de familiile cu dificultăţi afectate de alcoolism, delincvenţă sau pe noi tipuri de familie: familiile monoparentale, uniunile libere, etc.

Consider că această temă este de actualitate, mai ales în condiţiile în care fenomenul care determină schimbarea modelului familial – plecarea la muncă în străinătate – a luat amploarea în România.

Prin prezentul demers ştiinţific, Fenomenul Migraţiei şi Criza Familială, am urmărit identificarea şi evidenţierea modificărilor esenţiale prin care a trecut familia şi consecinţele migraţiei părinţilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular. El cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimul capitol. Structura tuturor capitolelor lucrării este redată succint în cele ce urmează.

În capitolul întâi am prezentat noţiuni generale cu privire la familie, modificările prin care a trecut până în prezent, situaţia acesteia în epoca actuală, funcţiile familiei şi rolul părinţilor în formarea armonioasă a personalităţii copilului.

În capitolul doi am analizat diverse definiţii ale conceptului de migraţie, manifestările, caracteristicile, factorii care influenţează fenomenul migraţionist, instituţiile implicate în gestionarea acestui fenomen în România, elemente de legislaţie şi consecinţele la nivel global.

În capitolul trei am reliefat noţiunile generale despre conceptul de criză şi am detaliat modul în care absenţa unuia sau ambilor părinţi pe fondul migraţiei externe pentru muncă afectează structura, dinamica şi funcţionalitatea mediului familial, multiplele imagini ale crizei în familie, precum şi efectele asupra dezvoltării copiilor.

În partea practică a lucrării, ce include capitolul patru, am prezentat investigaţia sociologică realizată în cadrul Liceului teoretic “Cuza Vodă” din mun. Huşi, jud. Vaslui, atât din perspectivă cantitativă cât şi din perspectivă calitativă. Investigaţia a constat în realizarea unei anchete pe bază de chestionar, aplicate elevilor, şi a unor interviuri aplicate personalului din cadrul liceului.