Importanța primului vot

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 49 în total
Cuvinte : 13491
Mărime: 542.04KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Marina Lucian Viorel

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I: Fundamente teoretice 4

1.1 CORPUL ELECTORAL 4

1.2 ESENȚA DEMOCRAȚIEI 4

1.3 DREPTUL DE VOT ȘI GARANȚIILE SALE PENTRU OPȚIUNEA POLITICĂ LIBER EXPRIMATĂ A ALEGĂTORULUI 7

1.4 Campania electorală 9

1.5 Formarea preferințelor politice: câteva modele explicative 11

1.6 Modele psihologice ale votului 13

1.7 Absenteismul electoral în România 14

1.8 Comunicarea politică între tradiție și actualitate 15

Capitolul II: Designul cercetării și descrierea spațiului studiat 22

2.1. Designul cercetării 22

2.1.1 Tema cercetării 22

2.1.2 Motivația alegerii temei 23

2.1.3 Întrebările cercetării 23

2.1.4 Obiectivele cercetării 23

2.1.5 Ipotezele cercetării 24

2.1.6 Construcția chestionarului 24

2.1.7 Universul cercetării și lotul studiat 25

2.1.8 Colectarea datelor 25

2.1.9 Analiza datelor 25

2.2 Instrumentul cercetării 25

Capitolul III: Rezultatele cercetării 25

3.1. Descrierea lotului studiat 25

3.2 Verificarea ipotezelor 33

CONCLUZII 37

Anexa I 39

Anexa 2 45

Construirea chestionarului 45

Bibliografie 49

Extras din document

Introducere

Din timpurile imemorabile ale istoriei și până în zilele noastre omenirea a dovedit o preocupare constantă față de organizarea și conducerea politică a structurilor ei comunitare. Chiar dacă această preocupare a fost, datorită caracteristicilor variabile ale raporturilor de putere, a factorilor de conjunctură și a nivelului de maturitate pe care societatea l-a atins la un moment dat, mai intensă sau mai slabă, ea n-a înregistrat, practic, niciodată discontinuități, înscriindu-se, desigur, cu oscilații evidente, pe linia unei evoluției totuși ascendente. (Amititeloaie, 2009) Aspirațiile către un guvernământ mai bun pot fi considerate ca o constantă socială, iar ca mod de concretizare tendința a fost, în esență, cam aceeași în toate timpurile, respectiv promovarea unor structuri și raporturi de putere în care să prevaleze voința celor mulți, considerată ca o garanție pentru binele comun și echilibrul social. ( Ionescu, 2003,) O asemenea formulă a primit numele de democrație devenind, mai ales, pentru gândirea politologică dar și pentru practica politică o temă de mare interes.

În orice democrație rolul alegerilor este unul extrem de important. Studiul științific al acestui proces ( care cuprinde analiza tipologiilor sistemelor electorale, a campaniilor electorale, a participării politice a cetățenilor sau a comportamentului electoral al acestora) reprezintă o modalitate foarte utilă de înțelegere a modului de funcționare a instituțiilor intr-un stat democratic, dar și a rolului major pe care implicarea indivizilor în acest proces îl are asupra evoluției și stabiliri unei democrații .

Obiectivul central al studiilor electorale este, însă analiza motivațiilor votului, adică acelor resorturi care-l determină pe individ dacă sau cum să voteze. Există trei abordări majore în studiul comportamentelor electorale, pornind de la care putem identifica trei categorii de modele explicative ale acestora:

- Modele de sorginte economic, care pun accentul pe individ și raționalitatea alegerilor acestora

- Modele psihologice, care plasează în centrul discuției tot individul, însă analizat în context social

- Modele sociologice, care accentueaza rolil grupului de apartenență în construcția deciziilor electorale ale indiviziilor. (Ivănescu, 2015)

Capitolul I: Fundamente teoretice

1.1 CORPUL ELECTORAL

Diversele autorități publice sunt susceptibile de grupare potrivit câtorva criterii. Toate aceste autorități, direct sau indirect, sunt depen dente - ca expresie primordială a democrației - de instanța politică, juri dică și morală absolută: poporul.

Sub aspect social, moral, politic, poporul este constituit din toți cei care îl alcătuiesc, el afirmându-se astfel ca titular unic al suveranității naționale. Sub aspect juridic, poporul este reprezentat de toți cei care au capacitatea de a-l reprezenta - corpul electoral.

Poporul, prin Corpul său electoral, se înfățișează deci într-o dublă calitate: ca forță propulsoare a puterii, ceea ce îi conferă puterii legitimare și autoritate, și ca fundament social al acestei puteri.

Corpul electoral este o colectivitate de persoane fizice, din multi tudinea celor care alcătuiesc poporul, care, având calitatea de cetățeni și îndeplinind condițiile de capacitate juridică și aptitudine morală, participă la exercitarea puterii. (Gilia, 2007,)

Georges Burdeau definea Corpul electoral ca fiind „agentul prin care se exercită prin excelență suveranitatea națională”. (Burdeau, 1966)

Corpul electoral este o putere autentică. Exercitându-și puterea sa prin mijloacele democrației semidirecte, Corpul electoral este acela care constituie cele mai importante instituții ale democrației reprezentative, în primul rând Parlamentul.

Dincolo de considerațiile morale și juridice, compoziția Corpului electoral și extinderea lui au fost și sunt mereu o miză politică, fiecare personaj politic căutând să-și mărească șansele.

În democrație, corpul electoral poate fi considerat ca fiind prima dintre puteri, căci toate celelalte derivă din el fie direct, fie indirect.

1.2 ESENȚA DEMOCRAȚIEI

„Dacă ar exista un popor de zei el s-ar guverna democratic. Oamenilor nu li se potrivește un guvernământ atât de perfect” afirma Rousseau. Instaurarea unei veritabile democrații reprezintă unica ambianță a sta tului de drept. Constituit tocmai ca replică la absolutism, voluntarism, totalitarism, statul de drept este incompatibil cu regimurile politice nede mocratice.

„Ce este democrația?” - iată întrebarea fundamentală căreia trebuie să îi răspundă teoria democratică. Democrația este un concept care, în principiu, sfidează definirea. Democrația este o formă de perfecțiune morală. Ea dimensionează atât organizarea și funcționarea puterii, pentru a o umaniza, cât și modul de viață al cetățenilor, pentru a-l modela.

Bibliografie

1 Amititeloaie, Alexandru, Drept constituțional și instituții politice, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 76.

2 Ionescu, Cristian, Tratat de drept constituțional contemporan, Ed. All Beck, București, 2003, p 58.

3 Mihaela Ivănescu, Alegeri și comportamente electorale în România, editura Universitară, București, 2015, P. 35

4 Claudia Gilia, Sisteme și proceduri electorale, Editura C. H. Beck, București, 2007, p. 12.

5 George Burdeau, Traté de science politique, Ed. II, Tome I, 1966, p. 74

6 Robert A. Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, traducere de Mihaela Sadovschi, Institutul European, Iași, 2000, p. 17.

7 Dahrendorf R., Reflecții asupra revoluției din Europa, Editura Humanitas, București, 1993, p. 162.

8 Claudia Gilia, Sisteme și proceduri electorale, Editura C. H. Beck, București, 2007, p. 3.

9 Cătălin Avramescu, Cum alegem? Un portret al democrației, Editura Humanitas, București, 2016, p. 16

10 Claudia Gilia, op. cit., p. 8

11 Robert A. Dahl, op. cit., p. 39.

12 Arend Lijphart, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 26.

13 Muraru Ioan, Tănăsescu Simina Elena, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, Ed. All Beck, București, 2006, p. 83.

14 Alexandru Amititeloaie, Drept constituțional și instituții politice, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 157

15 Dan Claudiu Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, vol. I. Teoria generală, Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 379.

16 Claudia Gilia, op. cit., p. 30.

17 Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale - în dreptul românesc și dreptul comparat, Editura C.H.Beck, București, 2006, p. 174/176.

18 Nonna Mayer, Introduction, în Daniel Boy, Nonna Mayer, ( editeures), L’electeur a ses raisons, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1997, p. 22.

19 Andre Siegfried, Tableau politique de la France de l’ouest sous la IIIe Rebublique, Armand Colin, Paris, 1980

20 Nonna Mayer, Pascal Perrineau, Les comportements politique, Armand Colin, Paris, 1992, p. 40.

21 A. Siegfried, op, cit, p.364.

22 Nonna Mayer, P. Perrineau, op, cit, p.40

23 Max Visser, Five Theories of Votting Actin, Strategy and structure of Psychological Explanation, Twente University Press, Enschede, 1998, P. 9.

24 Andrei Gheorghiță, op, cit, p. 60.

25 Angus Campbell, Phillip. E. C, Warren. E. Miller, Donald E. Stokes, The American Voter, The University of Chicago Press, Chicago, 1960, pp. 12-39.

26 Mihaela Ivănescu, Alegeri și comportamente electorale în România, Editura Universitară, București, 2015, p.74.

27 Alfred Bulai, op, cit, p. 69

28 Claudiu Ivan, Absenteismul electoral în România, în Gheorghe Teodorescu ( coordonator), Alegeri 2008, vol I - Campanii, lideri, sondaje, Editura Polirom, Iași, 2009, p . 28.

29 Franck E. X. Dance inventariază nu mai puțin de 15 definiții, dispuse între accepțiunea foarte largă de „transfer“ și accepțiunea mult prea restrânsă (și imprecisă) de „schimb verbal de gânduri sau idei“.Franck E. X. Dance, The ‘Concept’ of Communication, în: „Journal of Communication“, 20, 1970, pp. 201-210; apud Stephen W. Littlejohn, Theories of Human Communication, 3rd edition, Wadsworth Publishing Company, Belmont, 1989, p. 5.

30 Conceptul de acțiune a fost excelent deslușit de A.I. Melden în studiul Action (Norman S. Care și Charles Landesman (eds.), Readings in the Theory of Action, Indiana University Press, Bloomington, 1968).

31 Franck L. Wilson, European Politics Today. The Democratic Experience, 3rd ed., Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 1999, p. 47.

32 O excelentă prezentare a instituțiilor europene se găsește în Gilles Ferréol (ed.), Dicționarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iași, 2001.

33 Michael W. Gamble și Teri Kwal Gamble, Introducing Mass Communication, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986, pp. 10-11.

34 Hoyt Purvis, Media, Politics, and Government, Harcourt College Publishers, Orlando, 2001, p. 6.

35 Cristina Coman, Relații publice: tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL, București, 1999, p. 85.

Preview document

Importanța primului vot - Pagina 1
Importanța primului vot - Pagina 2
Importanța primului vot - Pagina 3
Importanța primului vot - Pagina 4
Importanța primului vot - Pagina 5
Importanța primului vot - Pagina 6
Importanța primului vot - Pagina 7
Importanța primului vot - Pagina 8
Importanța primului vot - Pagina 9
Importanța primului vot - Pagina 10
Importanța primului vot - Pagina 11
Importanța primului vot - Pagina 12
Importanța primului vot - Pagina 13
Importanța primului vot - Pagina 14
Importanța primului vot - Pagina 15
Importanța primului vot - Pagina 16
Importanța primului vot - Pagina 17
Importanța primului vot - Pagina 18
Importanța primului vot - Pagina 19
Importanța primului vot - Pagina 20
Importanța primului vot - Pagina 21
Importanța primului vot - Pagina 22
Importanța primului vot - Pagina 23
Importanța primului vot - Pagina 24
Importanța primului vot - Pagina 25
Importanța primului vot - Pagina 26
Importanța primului vot - Pagina 27
Importanța primului vot - Pagina 28
Importanța primului vot - Pagina 29
Importanța primului vot - Pagina 30
Importanța primului vot - Pagina 31
Importanța primului vot - Pagina 32
Importanța primului vot - Pagina 33
Importanța primului vot - Pagina 34
Importanța primului vot - Pagina 35
Importanța primului vot - Pagina 36
Importanța primului vot - Pagina 37
Importanța primului vot - Pagina 38
Importanța primului vot - Pagina 39
Importanța primului vot - Pagina 40
Importanța primului vot - Pagina 41
Importanța primului vot - Pagina 42
Importanța primului vot - Pagina 43
Importanța primului vot - Pagina 44
Importanța primului vot - Pagina 45
Importanța primului vot - Pagina 46
Importanța primului vot - Pagina 47
Importanța primului vot - Pagina 48
Importanța primului vot - Pagina 49

Conținut arhivă zip

  • Importanta primului vot.docx

Alții au mai descărcat și

Opțiunile electorale ale românilor în perioada de tranziție

1.Introducere Dupa 1989 societatea romaneasca a trecut prin profunde transformari. S-a realizat trecerea de la societatea comunista la cea...

Teorii Privind Rolul mass-mediei în Societate

Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la...

Cuba

Cuba este o tara formata dintr-o singura insula mica cu suprafata de 110,860 Km² situat între marea Caribica si Ocenul Atlantic. Climatul tarii...

Legea de stat și recunoașterea proprietății în România rurală

Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de...

Teoria Schimbului

Teoria schimbului reprezinta tranzactionarea muncii,resurselor si serviciilor,sau chiar a persoanelor si cuvintelor in societate. Karl...

Te-ar putea interesa și

Sistemul Administrației Publice în Ungaria

CAPITOLUL I: SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE A UNGARIEI Forma de stat a Ungariei este republica (în maghiară: köztársaság). Constituţia...

Democrația Consociațională

1. Introducere. Tema acestei lucrări o reprezintă democraţia consociaţională. Am ales acest subiect din cauza importanţei sale pentru teoria...

Guvernul României

Prin administraţie publică, în sens organic, se înţelege „ansamblu de autorităţi investite cu realizarea unor sarcini de natură administrativă”,...

Analiza Sistemului Administrativ Federal al Germaniei

1. Scurt istoric al formării sistemului administrativ german Aflată în postura de țară învinsă în al Doilea Război Mondial, Germaniei i s-a oferit...

State cu parlament bicameral

Bicameralismul – generalități Bicameralismul este soluţia structurală firească pentru statele federale, unde un corolar al principiului...

Știința Politică

1. scrutinul uninominal în unul sau doua tururi – este acel scrutin în care pentru fiecare circumscriptie exista un singur mandat pus în joc si...

Tranzacții cu firme - achiziții și fuziuni

Tranzactiile cu actiuni se realizeaza nu numai in scopul obtinerii de profit din plasamente in titluri sau al acoperirii riscurilor legate de...

Bicameralismul ca sistem parlamentar - studiu comparativ asupra sistemului parlamentar din Marea Britanie și Germania

1. Titlul lucrării si justificarea acestuia. Lucrarea se se numeste “Bicameralismul ca sistem parlamentar. Studiu comparativ asupra sistemului...

Ai nevoie de altceva?