Cuprins
- INTRODUCERE
- FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
- CAPITOLUL I
- PREZENTAREA COMUNITĂŢII RROME DIN ROMÂNIA
- I.1.Scurt istoric
- I.2.Problematica rromilor şi reforma asistenţei sociale din România
- 1.3. Cadrul juridic european privind asistenţa socială a comunităţiilor de rromi
- CAPITOLUL II
- PROMOVAREA ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI
- ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ
- II.1. Principiul nediscriminării
- II.2. Principiul interesului superior al copilului
- II.3.Dreptul la identitate
- II.4.Dreptul copilului de a fi crescut şi educat de părinţii săi
- II.5.Dreptul la educaţie, odihnă şi sănătate
- II.6.Dreptul copilului la protecţie împotriva abuzului, neglijării, a pedepselor fizice şi a oricărei forme de exploatare
- CAPITOLUL III
- EFECTE ALE PARTICIPĂRII COPIILOR DE ETNIE RROMĂ LA
- PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
- III.1. Segregarea rromilor în cadrul sistemului de educaţie
- III.2. Cauzele abandonului şcolar în rândul copiilor de etnie rromă
- III.2. Perspective în creşterea calităţii accesului la educaţie a copiilor
- de etnie rromă
- CAPITOLUL IV
- ORGANIZAREA CERCETĂRII
- IV.1.Actualitatea temei
- IV.2.Motivaţia lucrării
- IV.3.Scopul cercetării
- IV.4.Obiectivele lucrării
- IV.5.Ipoteze
- IV.6 Scala Rosenberg a copiilor romi
- IV.7.Metodele de cercetare
- IV.8.Eşantion
- IV.9. Desfăşurarea cecetării
- IV.10.Tehnici moderne de înregistrare folosite în decursul cercetării
- IV.11. Lotul studiat
- CONCLUZII
- ANEXĂ
Extras din licență
INTRODUCERE
Dreptul la educaţie este un drept fundamental al omului. Nici unul dintre drepturile civile, politice, economice şi sociale nu poate fi exercitat de indivizi, dacă aceştia nu au primit o educaţie minimă. Nu numai în situaţiile de marginalizare socială, excludere, sărăcie, ci în toate circumstanţele, educaţia este un factor important în dezvoltarea capitalului social şi uman.
Copiii trebuie să aibă acces la şcoală, iar părinţii trebuie să le garanteze educaţia, trimiţându-i la şcoală şi ajutându-i în permanenţă. Frecventarea şcolii duce la promovarea unei societăţi mai dezvoltate şi mai bune. Prin educaţie, copiii vor învăţa să devină buni cetăţeni, vor înţelege conceptul de democraţie, îşi vor afla drepturile şi obligaţiile şi vor dobândi competenţele necesare pentru a se putea integra pe piaţa muncii şi pentru a participa la viaţa socială, sprijinind, astfel, dezvoltarea comunităţilor.
Cu toate acestea ne confruntăm cu o realitate, nu toţi copiii participă la viaţa şcolii, din mai multe motive:
-uneori copiii nu merg la şcoală pentru că părinţii sunt săraci (nu îşi permit să le cumpere cărţi şi rechizite, haine sau încălţăminte, să le plătească transportul sau să piardă sprijinul lor la munca de zi cu cu zi);
-accesul la şcoală nu este întotdeauna foarte uşor (distanţa până la şcoală, lipsa de locuri, a mijloacelor de transport);
-părinţii nu înţeleg nevoia de educaţie şi consideră că educaţia realizată numai în sânul familiei este suficientă pentru dezvoltarea şi evoluţia normală a copilului;
-copiii nu sunt interesaţi de şcoală pentru că nu sunt stimulaţi suficient sau au lipsit atât de mult de la şcoală încât le este teamă să revină.
Aceste motive se regăsesc şi în cazul copiilor de etnie rromă al căror acces la procesul intructiv-educativ este dificil şi îngreunat, totodată şi de bariere culturale, de factori discriminatori, de lipsa toleranţei interetnice dar nu şi de lipsa unor politici educaţionale eficiente care să promoveze educaţia multiculturală şi interculturală, ci de un model comprehensiv de integrare a acestora şi de un model de aplicare a lor la nivel comunitar.
Ca asistent social, în cadrul Biroului Public de Asistenţă Socială în care îmi desfăşor activitatea, am printre atribuţii şi sprijinirea copiilor de etnie rromă din localitate în realizarea dreptului lor de a primi o educaţie care să le permită dezvoltarea în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilor şi personalităţii lor prin:
- identificarea copiilor rromi care nu au acte de stare civilă şi sprijnirea părinţilor în vederea obţinerii lor pentru a putea participa la procesul instructiv-educativ;
- identificarea copiilor rromi care nu frecventeză grădiniţa şi sprijin în a o frecventa în vederea pregătirii preşcolare şi evitării eşecului şcolar prematur;
- identificarea copiilor rromi care nu fost înscrişi la şcoală, informarea şi consilierea acestora cu privire la importanţa educaţiei şi sprijinirea părinţilor în vederea înscrierii lor la şcoală;
- identificarea copiilor care nu frecventează şcoala sau au abandonat-o din diferite motive şi stabilirea dialogului cu părinţii şi mediatorul şcolar de etnie rromă, încât copiii să se reîntoarcă la şcoală, precum şi acordarea de servicii şi prestaţii conform legislaţiei în vigoare.
Astfel, am descoperit că la nivelul localităţii sunt numeroase cazuri de abandon şcolar în rândul copiilor de etnie rromă şi prin această mini-cercetare am încercat să identific cauzele care duc la apariţia sa şi totodată măsurile necesare pentru prevenirea acestuia, în vederea asigurării accesului în condiţii egale a acestor copii la procesul instructiv-educativ, la o educaţie de calitate bazată pe principiile toleranţei, nediscriminării şi a unităţii prin diversitate.
Cu toate că au existat numeroase cercetări de amploare şi detaliate privind această temă, am dorit să prezint situaţia fenomenului din perspectiva unei persoane care timp de doi ani, a luat contact cu aceşti copii rromi şi familiile acestora şi i-a sprijinit în prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, în vederea creşterii calităţii vieţii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Prevenirea Abandonului Scolar in Randul Copiilor de Etnie rroma.docx