Cuprins
- Introducere
- Obiectivele cercetării
- Metodologie generală
- Capitolul I. Conceptul și natura juridică a probațiunii
- 1.1 Noțiunea instituției de probațiune .
- 1.2 Evoluția și caracteristica modelelor de probațiune ..
- Capitolul II. Reintegrarea socială a infractorilor supuși probațiunii
- 2.1 Aportul comunității la reintegrarea socială a infractorilor supuși probațiunii
- 2.2 Principalele instrumente de prognozare a recidivei folosite în cadrul probațiunii .
- 2.3 Rolul probațiunii în prevenirea criminalității și recidivei
- 2.4 Reintegrarea socială a minorilor eliberați din detenție ..
- Capitolul III. Cadrul normativ juridic pentru reintegrare și supraveghere . ..
- 3.1 Supravegherea persoanelor eliberate din detenție
- 3.2 Noțiuni generale de supraveghere .
- 3.3 Evidența și supravegherea persoanelor eliberate din detenție. Aspecte practice și comparate .
- Bibliografie
Extras din licență
INTRODUCERE
Reintegrarea socială presupune „restructurarea caracterului infractorului astfel încât acesta să poată activa în societate fără a comite, pe viitor, infracțiuni”. În acest proces trebuie să intervină toți factorii sociali, iar reintegrarea va fi efectivă dacă se va realiza în diferite direcții.
Probațiunea realizează legătura dintre pedepsele neprivative de libertate cu pedepsele privative de libertate, aducând contribuții decisive la resocializarea infractorilor, promovând ideea că în democrație legea este o valoare supremă.
Actualitatatea temei reintegrării sociale și supravegherii infractorilor părți-componente ale aceluiași proces de combatere a infracționalității și construirii unei societății normale, bazate pe reintegrare.
Prin lucrarea de față mi-am propus să analizez situația actuală în domeniul reintegrării sociale pe piața muncii a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, precum și a supravegherii lor după eliberare.
Principalul accent al studiului a fost pus pe integrarea profesională a persoanelor care execută pedepse privative de libertate. Prin urmare, am urmărit indentificarea problemelor specifice cu care persoanele aparținând grupurilor vulnerabile se confruntă, în vederea dezvoltării de programe care să faciliteze inserția lor pe piața muncii.
Într-un mediu economic și social în continuă schimbare, izolarea persoanelor din detenție face ca abilitățile și cunoștințele lor profesionale, dar și sociale, să fie adesea necorespunzătoare în momentul eliberării. Pe lângă acestea, mai menționez și nivelul scăzut de educație, puternica discriminare din partea societății, precum și alte dificultăți individuale, pare ușor de înțeles de ce persoanele eliberate din detenție sunt un grup foarte dificil de ocupat și (re)integrat în societate. Lipsa locului de muncă împiedică foștii deținuți să se susțină financiar, determinându-i să lucreze la negru sau ca zilieri, să plece în străinătate sau să recidiveze.
Obiectivele cercetării
Studiul a urmărit identificarea nevoilor specifice cu care se confruntă persoanele private de libertate , în vederea dezvoltării de programe care să faciliteze inserția lor pe piața muncii.
Obiectivele specifice:
- Identificarea dificultăților cu care se confruntă persoanele private de libertate în vederea integrării lor pe piața muncii.
- Identificarea unor elemente cheie și direcții de acțiune pentru dezvoltarea de activități în vederea integrării persoanelor care au fost private de libertate pe piața muncii.
Metodologie Generală
1.Caracteristicile persoanelor private de libertate
2.Elaborarea formei inițiale a chestionarelor
Metodologia studiului a presupus două chestionare:
- pentru persoanele private de libertate;
- pentru persoanele care au fost private de libertate;
Pentru început a fost elaborat chestionarul pentru persoanele aflate în detenție, iar apoi ghidul de interviu pentru specialiștii care lucrează în penitenciarul Oradea.
EȘANTIONARE
INSTRUMENTE
1.Chestionarul pentru persoanele private de libertate
Descriere generală
Instrumentul pentru persoanele private de libertate este un chestionar de autoevaluare, aplicat față în față care conține nr.de întrebări ,etc.
Aspecte urmărite
- Experiențe de muncă înainte de detenție: ocupație, statutul pe piața muncii înainte de detenție, experiențe de angajare fără carte de muncă, experiența de muncă în străinătate, nemulțumiri referitoare la ultimul loc de muncă
- Experiența de muncă în cadrul penitenciarului: în ce domeniu lucrează, avantajele percepute ale muncii pe perioada încarcerării, principalele motive pentru care nu ies la muncă pe perioada detenției.
- Munca după eliberare: în ce domeniu vor căuta loc de muncă după eliberare, dificultatea percepută de a-și găsi un loc de muncă după eliberare, ce cred că ar trebui să știe în plus pentru a-și găsi un loc de muncă, participarea la cursuri de formare profesională în penitenciar.
- Evaluarea competențelor comune - cunoștințe și comportamente utilizate la locurile de muncă anterioare.
- Informații personale: vârsta, sex, stare civilă, naționalitate, mediul de rezidență, religie, nivel de educație, meseriile în care este calificat(ă), de cat timp este în detenție, tip de infracțiune, număr de recidive, perioada dintre recidive.
Bibliografie
1. Abraham Pavel, Nicolăescu Victor, Iașnic Ștefăniță Bogdan - Introducere în probațiune. Supraveghere, asistență și consiliere a infractorilor condamnați la sancțiuni neprivative de libertate, Ed. Național, București, 2001;
2. Buzducea, D., Asistența socială a grupurilor de risc, Polirom, Iași, 2010
3. Durnescu, I. (coord.), Tomiță, M., Balica, E., Dumitrașcu, H., Mihai, S., L., Fârțală, V., Durnesu, I., Filimon, A., Pană, O., Mitricună, B., Groza, D., Oancea, G., Faur, A., Sandu, M., Witec, S., Micle, I., M. (2011), Probațiunea. Teorii, legislație și practică, Ed. Polirom, Iași.
4. Floare Chipea, Ordine socială și comportament deviant, Ed. Cogito, Oradea, 1996
5. Pascu, I., Dima, T., Păun, C., Gorunescu M., Dobrinoiu, V., Hotca, M., A., Chiș, I., Dobrinoiu, M., Noul Cod penal comentat, Vol. I. Partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2012;
6. Pașca, V., Curs de drept penal. Partea generală, Ed. a II-a, actualizată cu modificările noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, București, 2012;
7. Mirișan, V., Drept penal. Partea generală. Prezentare comparativă a dispozițiilor Codului penal în vigoare și ale noului Cod penal, ediția a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 2012;
8. Sorin Rădulescu - Sociologia comportamentului social, Ed. Victor, București, 1998
9. Sorin Rădulescu - Introducere în sociologia devianței, Ed. Medicală, București, 1990
10. Udroiu, M., (2015), Drept penal. Partea generală. Noul Cod Penal.,ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, București, 2015;
11. Manual de probațiune (coord.: Schiaucu, V., Canton, R.), Ministerul Justiției, Editura Euro Standard, București, 2008.
12. Balaban, Delia C.; Hosu, Ioan.(2009), PR Trend-Societate și comunicare , București, Ed. Tritonic.
13. Bodenhamer Bob G. și L. Michael Hall.(2008), Manualul de utlizare a creierului-volumul I, București, Ed. Excalibur.
14. Borg, James(2010), Limbajul trupului, București, Ed. Alffa.
15. Bruno, Ștefan(2006), Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Iași, Ed. Institutul European.
16. Chelcea,Septimiu(2004), Metodologia cercetării sociologice.Metode cantitative și calitative, București, Ed.Economică.
17. Constantin,Mircea(1979), Inter-comunicarea, colecția Psyche, București, Ed. Științifică și Enciclopedică.
18. Dâncu,Sebastian V.(2005), Comunicarea în managementul instituțional, București, Proiect finanțat prin Phare.
19. Dobrică Petronel, Suport de curs nepublicat(2008), ”Progresivitatea sociabilității în două sisteme penale. Instituția regimului progresiv de executare a pedepsei cu închisoarea ,Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență socială, București.
20. Durkheim, Emile (2001), Sinuciderea, București, Ed. Antet.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reintegrarea sociala a persoanelor care executa pedepse privative de libertate.docx