Extras din licență
INTRODUCERE
Realitatea de astăzi a societății românești, ne determină să recunoaștem, că pe lângă multe alte performanțe economice sau sociale scăzute cu care ne confruntăm, datorită trecerii de la fosta perioadă comunistă la alinierea normelor unei societăți democratice, ne confruntăm cu mari probleme și în domeniul educațional.
Familia apare în viziunea sociologilor drept păstrătoare a unor valori etico-morale fundamentale precum adevărul și respectul, compasiunea și generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind învățate din familie.
Cadrul didactic îndrumă activitatea educațională a elevului său, conducându-l pe drumul plin de obstacole, dar ascendent, al formării personalității sale. Necesitatea adaptării activității școlare la particularitățile individuale ale elevului este incontestabilă, ea permițând optimizarea randamentului școlar. Dar, reușita școlară a elevului nu poate fi deplină și fără sprijinul necondiționat al familiei. Doresc în lucrarea mea să arăt că problematica educațională este o continuă preocupare pentru toți factorii cu putere de decizie, dar în primul rând ar trebui să fie și un scop principal al familiilor elevilor.
Parteneriatul familie-școală are, în acest context, un rol foarte important și specialiștii aplică permanent diferite modalități de colaborare a profesorilor cu familiile elevilor din dorința de a fi cât mai apropiați și cât mai implicați: ședințe cu părinții într-un cadru organizat al unor analize riguroase asupra influenței exercitate de diferiți factori, lecțiile și serbările ținute în fața părinților permit familiei să vadă manifestările elevilor, rezultatele muncii lor, trăirile și comportamentul acestora; aceste activități sunt permanent urmate de analize bazate pe discuții sincere, stimă, cointeresare în obținerea eficienței maxime în educarea viitorului adolescent.
Actualitatea temei este dată de importanța deosebită pe care o are familia fiecărui elev în dezvoltarea acestuia într-un adult care este ghidat de principii sănătoase ce parvin dintr-o educație și o implicare necondiționată a tuturor factorilor, atât familiali cât și sociali sau din sfera educațională.
În lucrarea mea de licență abordez tematica copiilor cu cerințe educaționale speciale și implicarea familiilor lor și a cadrelor didactice în sprijinul lor la clasele CP-IV. Am ales ca partea practică a lucrării mele să o desfășor la Școlile Generale din Aninoasa și Petroșani, județul Hunedoara.
Lotul subiecților va fi format din cadre didactice de la ciclul primar.
Obiectivele cercetării - În această cercetare vizez următoarele obiective:
- analiza comportamentului elevilor cu situații dificile din punct de vedere educațional, în unitatea de învățământ;
- determinarea măsurii în care comportamentul lor sau rezultatele școlare ale acestora sunt influențate de familie;
- identificarea posibilităților specifice școlii, de sprijin și suport pentru ajutorarea celor care au probleme de ordin educațional în mediul familial;
În cadrul acestui proiect am avut în vedere ca sursă de informare literatura de specialitate, paginile de internet dedicate acestui subiect și informațiile obținute în urma cercetării.
Cuprinsul lucrării
Lucrarea este structurată pe un număr de trei capitole pe care le-am abordat în felul următor:
Capitolul I - este partea lucrării mele în care voi analiza problematica educației din mai multe puncte de vedere. În acest capitol voi defini și teoretiza noțiunile de bază ale familiei, voi detalia care este multitudinea de factori ce pot influența rolul educației asupra copiilor de la ciclul primar: noțiuni generale definite de specialiștii implicați în procesul de educație al tinerei generații, implicarea familiei și nu în ultimul rând, voi încerca să evidențiez felul în care societatea sprijină și consiliază pe cei ce se confruntă cu problematica eșecului sau abandonului școlar.
Capitolul II - în urma detalierii aspectelor teoretice din primul capitol, în această parte a lucrării mele de licență voi arăta care este aria în care am desfășurat partea practică a lucrării și metodologia pe care am folosit-o.
Capitolul III - include partea de cercetare practic-aplicativă, prezentând analiza și interpretarea datelor obținute, cât și concluziile generale ce se desprind cu privire la problematica vizată, anexele și referințele bibliografice care le-am utilizat în această lucrare.
Pentru aceasta mi-am stabilit următoarele ipoteze:
1. Dacă familiile copiilor, indiferent de situația financiară sau socială a acestora, s-ar implica mai activ din punct de vedere social sau educațional, atunci aceștia ar relaționa mai ușor cu cei din jur și rezultatele lor școlare ar fi diferite.
2. Dacă sprijinul acordat de cadrele didactice copiilor cu cerințe educaționale speciale și familiilor lor, are efecte pozitive asupra acestora, atunci se diminuează eșecul școlar și nu în ultimul rând, riscul major de abandon.
Având în vedere cele enunțate anterior consider că această temă va aduce o contribuție importantă problematicii sociale complexe pe de o parte și asupra modalităților de soluționare a acestor probleme în practica asistențială, pe de altă parte.
Bibliografie
1. Ciofu C., Interacțiunea părinți copil, Editura Medicală Amaltea, București, 1998
2. Dunăreanu Ion, Antropologia și sociologia familiei, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 2001
3. Ghergut A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași, 2005
4. Ionescu M., Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București, 1998
5. Ispas Cristina (coord.), Consilierea integrativă educațională, Editura Mirton, Timișoara, 2011
6. Krausz Septimiu, Stegar Irinel, Metodologia și metodica sociologiei, Editura Matrix Rom, București, 2007
7. Mitrofan I., Mitrofan N., Familia de la A la Z, Editura Științifică, București, 1991
8. Mitrofan Nicolae, Dragostea și căsătoria, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984
9. Neamțu G. (coord), Tratat de asistență socială, Ed. Polirom, Iași, 2004
10. Popescu V., Succesul și insuccesul școlar, Revista de pedagogie, nr. 11, 1991
11. Voinea Maria, Familia și evoluția sa istorică, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1978
12. Zamfir Cătălin, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993
13. http://www.tvet.ro/Anexe/x/8%20Ghidul%20profesorilor%20privind%20copii%20cu%20nevoi%20educationale%20speciale.pdf
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul familiei in educatia copiilor cu CES din ciclul primar.doc