Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 21484
Mărime: 239.34KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Doctorand Mihaela Cozarescu
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Cuprins

Introducere / Motivaţia alegerii temei .3

Capitolul I . Persoanele în familie versus persoanele fără adăpost –definiţii şi caracteristici .5

I.1. Momentul declaşator.7

I.2. Categorii de persoane afectate .10

Capitolul II . Caracteristicile fenomneului persoanelor fără adăpost.13

II.1. Cauzele ce duc la apariţia acestui fenomen.15

II.2. Teorii explicative ale fenomenului .16

II.3. Legislaţia în domeniu.24

II.4. Serviciile sociale oferite .28

II.5. Situaţia serviciilor din Bucureşti.30

II.5.1.Prezentarea adăpostului „Asociaţia Casa Ioana”.31

Capitolul III . Metodologia cercetării.36

III.1 . Scopul lucrării.36

III.2. Grupul ţintă.36

III.3. Obiectivele cercetării.36

III.4. Ipotezele cercetării .36

III.5. Metode şi tehnici de lucru .36

III.5.1. Metoda observaţiei .37

III.5.2. Metoda convorbirii .37

III.5.3. Metoda interviului.37

III.5.4. Metoda autobiografică.38

III.5.5.Metoda genogramei.38

III.5.6.Metoda studiului de caz.38

Capitolul IV. Cercetarea.39

Capitolul V.Concluzii.64

Bibliografia .66

Anexe.67

Extras din document

INTRODUCERE

Motivul alegerii temei

Ca asistent social în devenire în timpul facultăţii am făcut practică în diferite instituţii şi am intrat în contact direct cu diferite categorii de beneficiari .

Ca stundent din provincie în Bucureşti ,fără a avea o locuinţă propie aici am avut multe experinţe legate de locuinţă .

În ultimul an de facultate am fost repartizată pentru perioada de practică la o asociaţie care se ocupă de persoanele fără adăpost . Am fost surprinsă să aflu că unii dintre beneficiarii au fost înşelaţi, au fost alungaţi din casa propie, că şi-au pierdut un serviciu bun şi acum singura lor locuinţa o reprezintă strada. Ei au discutat cu noi şi ne-au povestit viaţa lor, cum au ajuns singuri sau cum au ajuns cu copii în stradă, fără a avea o locuinţă, cum rudele i-au refuzat fără ezitare când au solicitat sprijinul lor pentru a depăşi acest impas .

Din timp petrecut alături de aceştia am observat că cel mai dureros pentru ei sunt conflictele de natură famială, conflictele cu prietenii, indiferenţa acestora şi pirderea sprijinului venit din partea lor. De multe ori s-au oprit brusc din a povesti pentru că îşi aminteau ceva dureros. Pierderea locuinţei, pierderea familiei, a locului de muncă, a prietenilor duc de cele mai multe ori către auto-excluziune şi dereglări emoţionale şi sprijinul oferit de ei joacă un rol foarte important în procesul de reintegrare .

Această categorie socială este peste tot, de la străzile mari şi alogometare ale oraşelor din America până în stăzile oraşelor mai puţin dezvoltate. Este pretutindeni şi o vede toată lumea. Sau mai bine zis, o văd cei care vor .

Cum au ajuns ei in această situaţie? Unde este soţia/soţul? Unde sunt copii pe care i-au crescut? Unde s-a dus puţinul lor pe care l-au reuşit să-l strângă după atâţia anii de muncă grea? Unde le este liniştea şi bucuria unei bătrâneţi mult dorite? De ce nimeni nu-şi aminteşte de o mamă, de un tată, de o soră sau frate, de un bunic sau bunică.sau poate mai grav de propiul copil ?

La aceste întrebari nu vrem să vedem sau să aflăm răspunsul ?

Ca simplu om am observat că de multe ori trecem pe lângă ei, ne uităm cu dispreţ, îi tratăm urât, îi jignim, le adresăm cuvinte urâte.Cred că nici unul dintre noi nu ne-am gândit la motivele pentru care au ajuns în această situaţie sau, mai grav, că noi am putea să ajungem în această situaţia .

Scopul lucrării este de a prezenta viaţa oamenilor străzii şi identifcarea barierelor care apar în procesul de reintegrare în urma pierderii locuinţei, importanţa sprijinului şi înţegerii venite din parte familei, prietenilor, comunităţii, dorinţa de a face parte dintr-un grup, satisfacerea nevoilor, motivaţia în a trece peste acest obstacol, influenţa unui trecut agitat în îmbunătăţirea situaţiei în viitor .

Uneori, obstacolele apărute au legătură cu resursele interne sau cu factorii externi. Analizând fenomenul, am constatat că există o strânsă relaţie între mediul extern şi individ .

În contextul social al ţării noastre persoanele fără adăpost sunt marginalizate pe de o parte de comunitate, şi pe cealaltă parte de către ei înşişi. Văzându-se în această situaţie ei îşi pierd motivarea, dorinţa de a ieşi din acest impas, retregându-se din viaţa profesională, viaţa personală, viaţa socială .

Devin umbre a ceea ce au fost odată.

Capitolul 1.Persoana în familie vs. persona fără adăpost: definiţii şi caracteristici

Omul prin natura lui nu poate trăi izolat. El se află într-o continuă formare şi afiliere în relaţii psiho-sociale, care îl menţin activ pe toată durata existenţei. Încă din copilărie omul achiziţionează modele comportamentale legate de modul în care să formeze şi să întreţină relaţii inter-personale, pe care mai târziu le aplică. La baza societăţii întâlnim relaţia de căsătorie, de formare a unei familii. Concluzia generală a psihologilor şi personalităţilor contemporane este că instituţia familială şi-a pierdut din valoare. Omul contemporan este prins în mirajul activităţilor profesionale cât mai bine dezvoltate, în satisfacerea nevoilor propii, în atingerea unor idealuri şi evită sau amână momentului întemeierii unei familii .

Din punct de vedere sociologic ,familia reprezintă „exempul tipic de grup primar” , caracterizat prin puternice relaţii „face to face”, prin apropierea şi colaborarea intimă a tuturor membrilor ei .

„Familia reprezintă ,în orice societate, o formă de comunitate umană alcătuită din cel puţin doi indivizi, uniţi prin legături de căsatorie şi/sau paterne, realizând , mai mult sau mai puţin ,latura biologică şi/sau cea psihologică .”

Mary Richmond (apud Hartman,Laird) susţine că în societatea modernă familia reprezintă „toţi care împart acceaşi masă”

O altă definiţie a termenului de familie a fost dată în 1983 de către Hartman şi Laird, respectiv :

„o familie devine familie când doi sau mai mulţi indivizi decid că ei formează o familie şi asta înseamnă că, în momentul respectiv pe care îl trăiesc împreună, ei dezvoltă o intimitate în care îşi împartăşesc nevoile emoţionale de apropiere, de a trăi într-un spaţiu numit de ei «căminul lor » şi în care se definesc roluri şi sarcini necesare pentru a satisface nevoile biologice, sociale şi psihologice.”

Consider că această definiţie reprezintă imaginea cât mai aproape de realitate a ideii de familie în ansamblul ei, prin totalitatea legăturilor care se formează între membrii ei. Locuirea în comun într-un spaţiu numit «cămin» şi desfăşuraea de activităţii comune duc la întărierea legăturilor între membrii pe fondul sentimentelor de iubire, respect, apartenenţă la un grup şi solidaritate. Sentimentul de siguranţă oferit de familie ajută la dezoltarea unui comportament armonios al membrilor ei. În cadrul familiei individul îşi satisface o parte din nevoie fundamentale descrise de către Maslow .

Preview document

Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 1
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 2
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 3
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 4
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 5
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 6
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 7
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 8
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 9
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 10
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 11
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 12
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 13
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 14
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 15
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 16
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 17
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 18
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 19
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 20
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 21
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 22
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 23
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 24
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 25
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 26
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 27
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 28
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 29
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 30
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 31
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 32
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 33
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 34
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 35
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 36
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 37
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 38
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 39
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 40
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 41
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 42
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 43
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 44
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 45
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 46
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 47
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 48
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 49
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 50
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 51
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 52
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 53
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 54
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 55
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 56
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 57
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 58
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 59
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 60
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 61
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 62
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 63
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 64
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 65
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 66
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 67
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 68
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 69
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 70
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 71
Șansele de reintegrare socială a persoanelor fără adăpost - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Sansele de Reintegrare Sociala a Persoanelor fara Adapost.doc

Alții au mai descărcat și

Abuzul ca Expresie Predominantă a Maltratării Copilului

INTRODUCERE Modificarea substanţială a condiţiilor sociale din ţara noastră, în perioada post-decembristă a determinat schimbări radicale în viaţa...

Femeia între tradiție și modern - organizarea vieții profesionale și a celei de familie

INTRODUCERE În cercetări de sociologie a familiei stăruie încă întrebarea de ce în unele ţări este încă greu pentru femei să îmbine în mod...

Violența în Familie - Un Fenomen Social

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE I.1. Aspecte generale privind violenţa I.1.1. Definirea violenţei Violenţa...

Delicvența juvenilă

Delincventa juvenila reprezinta o forma speciala de devianta sociala,ridicand o serie de probleme metodologice,teoretice si preventive pentru...

Asistența Socială Acordată Copiilor Aflați în Dificultate din Centrul de Zi Maria Stein Petroșani

INTRODUCERE Asistenţa socială a apărut ca răspuns la nevoile şi suferinţele umane, iar nevoia socială şi implicit, nevoia de asistenţă socială au...

Reintegrarea socială a minorilor delincvenți - rolul instituțiilor din comunitate

Introducere Actualitatea temei: La etapa actuală Republica Moldova se confruntă cu o multitudine de probleme sociale rezultate din transformările...

Dimensiuni ale Excluziunii Sociale a Persoanelor Adulte fără Adăpost

Cine sunt persoanele adulte fără adăpost- Cum au ajuns să trăiască în stradă- Care sunt nevoile lor- Ce se poate face pentru ele- Acestea sunt...

Studiu de caz despre persoane consumatoare de droguri

Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt fictive. Centrul Diecezan Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în...

Te-ar putea interesa și

Persoană adultă fără adăpost

REZUMAT Cine sunt persoanele adulte fără adăpost? Cum au ajuns să traiască în stradă și cum supraviețuiesc? Care sunt nevoile lor? Ce se poate...

Dimensiuni ale Excluziunii Sociale a Persoanelor Adulte fără Adăpost

Cine sunt persoanele adulte fără adăpost- Cum au ajuns să trăiască în stradă- Care sunt nevoile lor- Ce se poate face pentru ele- Acestea sunt...

Proiect de intervenție socială

I. Prezentarea comunității locale Municipiul București este cel mai aglomerat oraș al României, cu o populației de 2.121.794 locuitori, conform...

Metodologia cercetării în științele socioumane privind persoanele fără adăpost din România

1. Stabilirea temei Stabilirea ca temă de cercetare Persoanele fără adăpost din România s-a realizat ca urmare a numarului extins şi ȋn ascensiune...

Susținerea dezvoltării durabile de către S.C. Ista S.R.L. prin activități de responsabilitate socială

Procesele energetice la nivel mondial se bazează în mare parte pe consumul de compustibili fosili, epuizabili, ce reprezintă principala sursă de...

Plan național anti-sărăcie

1. SĂRĂCIA ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI 2. STRUCTURA PLANULUI NAŢIONAL ANTI-SĂRĂCIE ŞI PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE 3.1 Planul global de...

Ai nevoie de altceva?