Sociologia orașului Brăila

Lucrarea de fata reprezinta un studiu al unei regiuni geografice date, de interpretare a unor fenomene sociale, bazata pe analiza cadrului fizico- geografic si economico-geografic care a imprimat anumite caractere fenomenelor sociale transpuse în comportamente si analize sociale.

Cadrul natural analizat în conformitate cu algoritmul fizico- geografic scoate în evidenta situarea regiunii studiate în cadrul unui relief tipic de câmpie, cu altitudini joase, mare uniformitate a reliefului si posibilitati de utilizare a terenurilor foarte putin variate, predominant agricole.

Fenomenul uman si economico-geografic, transpus pe fondul cadrului natural scoate în evidenta situatia zonei studiate.

Impactul asupra societatii generat de proasta întelegere a fenomenului de democratie, mai ales în domeniul mobilitatii populatiei, pe fondul protectiei prost dirijate, scoate în evidenta fenomene sociale si demografice care culmineaza în final cu un fenomen major de somaj, unitatile economice ale orasului intrând dupa anul 1990 în proces de restructurare, proces ce a dus la închiderea multora dintre ele.

Comportamentele socio-umane ale populatiei, analizate printr-un studiu de sondare a opiniei publice realizat cu ajutorul chestionarelor pe un esantion de 450 persoane, scoate în evidenta problemele majore cu care se confrunta comunitatea umana în municipiul Braila: cresterea numarului de divorturi fata de scaderea tot mai accentuata a numarului de casatorii; somajul ridicat, saracia accentuata; participarea populatiei din ce în ce mai putin la procesul educational si cultural, starea precara de sanatate a populatiei, etc.

Dupa anul 1989 în municipiul Braila se constata o crestere accentuata a numarului de divorturi, scaderea ratei recasatoririlor, mai ales în rândul persoanelor de sex feminin (datorata modificarii relatiilor dintre parteneri – „emanciparea femeii”), ceea ce este îngrijorator – scaderea accentuata a numarului de casatorii – aceasta se datoreaza atât posibilitatilor materiale reduse de care dispun tinerii, dar si modificarilor de conceptie, de mentalitate fata de ceea de înseamna familia, întemeierea unei familii este vazuta astazi de multi tineri ca o piedica pentru devenirea lor, pentru realizarea personala.

Una din problemele majore cu care se confrunta populatia municipiului Braila este si starea de sanatate. Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sanatatea reprezinta starea de bunastare fizica, psihica si integrare sociala si nu doar absenta bolilor si a infirmitatilor.

Din analiza mai multor indicatori de sanatate observam ca starea sanatatii populatiei este influentata de: nivelul scazut al veniturilor alocate de stat asistentei medicale (dotari materiale, numar de personal medical), scaderea accentuata a nivelului de trai din ultimii zece ani, precum si de poluarea provocata de anumite ramuri industriale. Reducerea starii de sanatate în rândul populatiei din orasul Braila, are un impact negativ direct asupra capacitatii de munca, asupra productivitatii si în ultima instanta asupra cheltuielilor publice. Asigurarea sanatatii populatiei nu revine nici în exclusivitate si nici prioritar sectorului sanitar.

Putem spune ca perioada de tranzitie în care se afla România afecteaza starea de sanatate a populatiei.

Un alt comportament social scos în evidenta de aceasta lucrare este comportamentul educational. Daca în România, educatia de baza pentru toti copiii de vârsta corespunzatoare avea durata obligatorie de 10 ani, preconizându-se sa se ajunga chiar la 12 ani, dupa anul 1989 scaderea nivelului de trai a determinat o scadere a duratei educatiei de baza, 8 ani completati eventual cu o scoala de calificare.

În mod paradoxal însa, au crescut numarul cererilor de educatie superioara al absolventilor de liceu mai vechi sau din perioada actuala, cereri care nu au putut fi întâmpinate de universitatile de stat datorita resurselor lor limitate. Scaderea accentuata a resurselor alocate învatamântului de stat, precum si lipsa unor prospectari atente a resurselor în cazul înfiintarii de noi institutii (mai ales în învatamântul superior), reducerea numarului saptamânal de ore si norme didactice au dus la scaderea standardelor calitative. Astfel, sistemul de învatamânt se afla acum într-o criza a calitatii.

Ca în toata tara si în Braila restructurarea economica a dus la cresterea somajului si a saraciei. În sistemul economiei de piata cei mai vulnerabili la fluctuatiile cererii de munca sunt oamenii cu calificari scazute.

Saracii si în mod special somerii, vârstnicii, handicapatii, muncitorii necalificati, datorita lipsei lor de resurse economice sunt mult mai putin reprezentati prin organizatii ca sindicatele sau partidele politice. Saracia, deprimarea economica, genereaza si o deprimare politica care la rândul sau accentueaza precaritatea conditiilor economice.

Natalitatea diferentiata constituie si ea un factor distinct al saraciei. Daca o familie cu 2 – 3 copii poate sa traiasca la un nivel decent din salariile membrilor maturi, o familie cu mai mult de 4 copii este aproape inevitabil atinsa de saracie. În general, natalitatea ridicata este asociata cu segmentele sarace ale societatii. Un alt motiv al cresterii saraciei în orasul Braila poate fi considerat si fiscalitatea excesiva.

Datorita lipsei unor lucrari de specialitate, lucrarea de fata nu are pretentia unei analize obiective, complete si complexe a fenomenelor sociale în municipiul Braila. Este posibil sa fi omis unele dintre aceste fenomene, acest domeniu al geografiei sociale oferind o arie vasta de cercetare.