Șomajul

Somajul, conform opiniei majoritatii specialistilor a existat în diferite forme si în perioada ’’edificarii societati socialiste”. În mod manifest însa, el apare la sfârsitul anilor ’70 si începutul anilor ’80 ca urmare a epuizarii surselor de crestere si intrarea acestor economii socialiste în criza.

Lipsa unor informatii precise, de natura statistica nu ne permite sa apreciem dimensiunea reala a fenomenului de somaj, manifestat cu certitudine în perioada la care ne referim1. Daca în legatura cu existenta somajului toata lumea este de acord, definirea si masurarea acestuia cu precizie formeaza obiectul unor controverse.

Someri sunt toti cei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru, formând suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca în raport cu numarul celor angajati. În aparenta nimic mai simplu decât a defini somajul. Dar o astfel de încercare ridica multe semne de întrebare. Este somer un student care nu gaseste de lucru în sezonul estival? Este somer actorul care între doua filme nu lucreaza? Dar un muncitor care din motive tehnice nu lucreaza o saptamâna?

Capitolul I –Somajul: concept si indicatori de masurare

Pornind de la astfel de întrebari s-a conturat si s-a raspândit o definitie care considera ca sunt someri toti cei care au înregistrat cereri de angajare la oficiile de plasare a fortei de munca sau toti cei ale caror cereri n-au fost satisfacute pâna la sfârsitul fiecarei luni, indiferent daca solicita locuri de munca permanente sau temporare, cu timp de munca partial sau deplin, daca au loc de munca sau cauta altul mai adecvat cu aspiratiile proprii.

În aceasta acceptie, somajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de munca sau de forta de munca, oferta-cealalta latura a pietei muncii nefiind luata în consideratie. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de munca, permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitent cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca.

Somajul este apreciat ca o marime omogena, nediferentiata, ceea ce nu corespunde realitatii, de aceea, se impune delimitarea sa pe domenii de activitate, de pregatire.

Foarte importanta dar si foarte cunoscuta, este si definitia somajului data de Biroul International al Muncii (BIM)-organizatie din sistemul ONU care elaboreaza statistici, comparatii, studii si analize de profil pe baza informatiilor furnizate de tarile membre având ca scop mai buna cunoastere a fenomenului si a experientei în combaterea sa. Potrivit acestei definitii este somer oricine are mai mult de 15 ani, si îndeplineste concomitent urmatoarele conditii:

- este apt de munca ;

- nu munceste;

- este disponibil pentru munca salariata sau nesalariata;

- cauta un loc de munca;

Capitolul I –Somajul: concept si indicatori de masurare

Aplicarea acestor criterii aduce multe clarificari, dar nu înlatura total riscul de a exclude din rândul somerilor anumite persoane care nu au unde muncii.