Analiza egalității de gen în sfera ocupării forței de muncă în Republica Moldova

INTRODUCERE

Trecerea de la o economie dirijată în mod centralizat spre cea de piaţă, necesită crearea unor măsuri şi instrumente economico-financiare, menite să contribuie la promovarea intereselor naţionale, la realizarea independenţei şi suveranităţii ţării, precum şi la colaborarea şi cooperarea pe plan internaţional. Egalitatea de gen este fenomenul care atrage tot mai mult atenţia comunităţilor, inclusiv şi în Republica Moldova.

Actualitatea temei de cercetare: egalitatea dintre bărbaţi şi femei este un drept fundamental, o valoare universală şi condiţie necesară pentru creşterea economică şi coeziunea socială a ţărilor Uniunii Europene, membra a căreea doreşte să devină şi Republica Moldova. Însă, schimbările, care au avut loc pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova, au consolidat inegalitatea situaţiei bărbaţilor şi a femeilor în domeniul ocupării forţei de muncă. De asemenea, s-au agravat problemele privind segregarea de gen, discriminarea, inegalitatea în remunerarea muncii, în repartizarea timpului preconizat pentru activităţile de gospodărire, salarizare etc.

Scopul lucrării este prezentarea normelor metodologice, conceptelor şi instrumentelor naţionale în domeniul egalităţii de gen pe piaţa forţei de muncă implementate de Biroul Naţional de Statistică, precum şi analiza dimensiunii şi caracteristicilor acestui fenomen în Republica Moldova.

Pentru atingerea acestui scop, ne-am propus următoarele obiective:

- delimitarea conceptului egalitatea de gen în practica internaţională şi în Republica Moldova;

- studierea problemei egalităţii de gen prin prisma reglementărilor internaţionale şi ale legislaţiei Republicii Moldova, precum şi influenţa lor asupra definirii acestui concept;

- studierea sistemul de indicatori statistici în sfera egalităţii gender;

- analiza dimensiunii, cauzelor şi caracteristicilor fenomenului egalităţii gender în Republica Moldova.

- de a elabora propuneri şi recomandări de perfecţionare a reglementării de către politica statului privind egalitatea de gen în sfera ocupării forţei de muncă.

Teza a fost structurată în următorul mod: introducere, trei capitole, încheiere ce inserează concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe.

Astfel, în Capitolul I „Aspecte teoretice ale abordării egalităţii de gen în sfera ocupării forţei de muncă” se prezintă sub un unghi general conceptele şi definiţiile ce ţin de domeniul egalităţi gender şi asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în Republica Moldova. Se examinează, de asemenea, legislaţia naţională şi internaţională care stă la baza formulării şi implementării definiţiei egalităţii de gen în particular în sfera ocupării forţei de muncă, precum se vorbeşte şi despre sistemul informaţional statistic ce furnizează date vis-a-vis de egalitatea de gen în sfera ocupării forţei de muncă.

ÎnCapitolul II „Indicatori statistici utilizaţi pentru reliefarea egalitaţii de gen în sfera ocuparii forţei de muncă în Republica Moldova” se prezintă sistemul de indicatori care pot fi utilizaţi în descrierea pieţei muncii sub aspect gender. Aceştea folosesc atît în procesul monitorizării situaţiei curente, cît şi la înregistrarea modificărilor structurale şi dinamice a fenomenelor supuse cercetării.

Capitolul III „Ocuparea forţei de muncă în Republica Moldova analizată prin prisma promovării egalităţii de gen”, este dedicat analizei pieţei muncii din Republica Moldova, prin prisma abordării integratoare a egalităţii dintre bărbaţi şi femei, perioada anilor 2007-2011, uneori şi cu specificări din anul 2006.

În prezent este cunoscut şi acceptat faptul că aspectul de gen merită să fie extins la toate sferele societăţii şi egalitatea de gen poate fi obţinută numai prin introducerea dimensiunii de gen – gender mainstreaming– în toate politicile şi domeniile. Problema de gen ne spune despre diferenţele şi asemănările existente între femei şi bărbaţi în raport cu contribuţia lor la dezvoltarea socială şi economică, condiţiile de viaţă şi de muncă, constrîngerile, necesităţile şi oportunităţile lor generale, etc.

Astfel, statisticile de gen, au un rol foarte important în procesul de monitorizare şi analiză a progreselor obţinute în sensibilizarea dimensiunii de gen.

Este necesar de menţionat faptul că Guvernele multor ţări şi-au elaborat planuri de activitate în conformitate cu Platforma de Acţiuni de la Beijing (1995), unde este stabilit strategia de promovare a egalităţii de gen în toate domeniile unde există impct direct asupra bunăstării femeilor şi bărbaţilor, ceea ce vizează şi sărăcia, drepturile acestora, impactul asupra globalizării şi a politicii macroeconomice. Vedem deci, că problema monitorizării, analizei şi evaluării situaţiei femeilor şi bărbaţilor, pe de o parte şi a intercorelării lor în domeniile menţionate anterior, pe de altă parte, constituie o problemă destul de importantă şi actuală. În acest context, Platforma de Acţiuni de la Beijing, a chemat ţările şi organizaţiile internaţionale să colecteze şi să analizeze statistici care ar reflecta problemele referitoare la rolul şi importanţa femeilor şi a bărbaţilor în societate.