Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Statistică
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 34240
Mărime: 358.71KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Extras din document

PARTICULARITĂŢI ALE COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL PE PLAN MONDIAL

Evoluţia de ansamblu a economiei mondiale, scoate în evidenţă că, peste tot în lume, comerţul, în general, şi comerţul cu amănuntul, în special, a devenit, în mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscând profunde mutaţii pe toate planurile: metode de vânzare, forme de distribuţie, repartiţie geografică a managementului întreprinderilor. De asemenea, se constată că respectiva activitate – comerţul cu amănuntul – ca ultimă verigă a lanţului care duce pe producător spre consumatori, este foarte sensibil şi vulnerabil la evoluţia mediului ambiant, dovedind însă o mare capacitate de a se adapta la noile condiţii ale pieţei.

În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comerţului cu amănuntul, ca verigă intermediară în fluxul relaţiilor producător – consumator. Cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi, oferă atât orientarea, cât şi instrumentul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulaţiei mărfurilor.

Comerţul cu amănuntul reprezintă o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în cantităţi mici şi în stare de a fi întrebuinţate.

Economia modernă a generat însă noi exigenţe faţă de comerţul cu amănuntul, determinându-l ca faţă şi alături de vânzarea propriu-zisă, să includă în preocupările sale ţi realizarea unor servicii care să conducă la îmbunătăţirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali şi implicit la creşterea gradului de satisfacţie a acestora. Este vorba atât de servicii pe care le pot realiza însăşi comercianţii cu amănuntul, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cât şi de o serie de servicii ce sunt asigurate împreună cu alte unităţi de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului mărfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea şi garanţie postcumpărare, asistenţă socială, diverse servicii personale.

1. Noţiuni şi concepte utilizate în analiza nivelului şi structurii în comerţul internaţional al României

În decursul istoriei gâdirii economice cei mai reprezentativi economişti ai lumii au încercat să dea răspuns la două întrebări fundamentale ale relaţiilor economice internaţionale: cauzele comerţului si câştigul din comerţ. Metodele elaborate au evoluat de la mercantilism, avantaj absolut şi avantaj comparativ în cadrul teoriei clasice, la resursele şi comerţul, comerţul cu factori specifici şi avantajul competitiv în cadrul teoriei moderne.

Mercantilismul. Reprezintă filosofia economică a comercianţilor şi oamenilor de stat din secolele XVI şi XVII. Baza acestei filozofii a constituit-o "revoluţia comercială", respectiv tranziţia de la economii locale la economii naţionale, de la feudalism la capitalism, de la un comerţ exterior rudimentar la un comerţ internaţional extins.

Doctrina mercantilistă s-a centrat pe puterea statului, care trebuia întărit. O autoritate centrală puternică era considerată ca fiind esenţială pentru expansiunea pieţelor şi protecţia intereselor comerciale. Interesele indivizilor erau privite ca subordonate celor statale.

Cerinţa pentru ca un stat naţional să fie puternic punea un accent deosebit pe tezaur, respectiv pe acumularea de metale preţioase, privite ca forma cea mai de dorit a bogătiei. Ţările neproducătoare de metale preţioase au promovat, în consecinţă, o politică de stimulare a exporturilor şi de restricţionare a importurilor, astfel încât să obţină balanţe comerciale active, deficitele fiind acoperite de ţările importatoare prin livrări de metale preţioase. Aceasta orientare a fost definită în istoria gândirii economice ca mercantilism. Reprezentanţii acestui curent erau adepţii politicii economice externe protecţioniste, apreciată ca fiind de interes naţional, de care profitau, însă, îndeosebi, marii negustori.

b) Teoria avantajului absolut (Modelul Adam Smith). În a doua jumătate a secolului XVIII, politicile mercantiliste au început să fie privite ca obstacol pentru progresul economic. Un punct de cotitură în acest sens a fost cartea "Avuţia Naţiunilor" (The Wealth of Nations), publicată de Adam Smith în anul 1776, în care s-a argumentat că politicile mercantiliste au favorizat pe producători, dar au neglijat interesele consumatorilor, care au fost obligaţi să plătească pentru produsele necesare lor preţuri tot mai mari.

Teoria lui Adam Smith în domeniul comerţului internaţional porneşte de la ideea că exportul este avantajos în măsura în care cu ajutorul lui se pot importa mărfuri care ar satisface mai deplin pe consumatori decît producerea acestora la intern. Această teorie este cunoscută sub numele de avantaj absolut, prin care se susţinea că specializarea internaţională a unei ţări are ca rezultat producerea unor bunuri economice cu costuri mai mici. Exportul acestor bunuri poate să favorizeze aducerea în ţara respectivă a unor bunuri , care dacă ar fi fost create de producătorii naţionali, ar fi costat mai mult. Astfel, în situaţia în care producătorii din diferite ţări aduceau pe piaţă mărfuri de acelaşi gen pe care le-au produs cu cheltuieli diferite, producătorul care aducea marfa produsă cu cheltuielile cele mai reduse avea un avantaj absolut faţă de toţi ceilalţi. De aceea, ţările fac schimburi de mărfuri determinate de diferenţa absolută între cheltuielile lor de producţie şi de anumite preferinţe ale pieţei mondiale.

Teoria avantajului comparativ (Modelul David Ricardo). Modelul avantajului absolut, pe lângă meritul său privind creşterea producţiei mondiale prin specializarea ţărilor, are şi o serie de deficienţe, ca de exemplu: nu explică ce se întâmplă în situaţia în care o ţară renunţă la producţia unui produs, dar cealaltă continuă să producă ambele; nu analizează motivele pentru care productivitatea în cele două ţări este diferită.

Prin această teorie se arată, în fond că pot obţine avantaje în comerţul internaţional toate ţările lumii, chiar şi acelea care înregistrează un dezavantaj absolut în producerea tuturor mărfurilor, adică le creează cu cheltuieli mai mari pe unitatea de produs, decât în alte ţări. În consecinţă, trebuie liberalizat comerţul internaţional ţările putându-se specializa în producţie cu condiţia să aleagă marfa pentru care cheltuiesc comparativ relativ mai puţin. În acest fel, David Ricardo a formulat şi argumentat legea avantajelor comparative relative, conform căreia orice ţară se va specializa în producţia şi exportul acelor mărfuri pe care le creează cu cheltuieli relativ mai mici, cu sacrificarea unor şanse mai reduse şi a căror eficienţă este relativ mai ridicată, în comparaţie cu situaţia din alte ţări.

Preview document

Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 1
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 2
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 3
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 4
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 5
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 6
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 7
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 8
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 9
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 10
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 11
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 12
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 13
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 14
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 15
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 16
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 17
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 18
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 19
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 20
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 21
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 22
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 23
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 24
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 25
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 26
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 27
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 28
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 29
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 30
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 31
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 32
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 33
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 34
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 35
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 36
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 37
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 38
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 39
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 40
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 41
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 42
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 43
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 44
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 45
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 46
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 47
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 48
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 49
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 50
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 51
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 52
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 53
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 54
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 55
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 56
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 57
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 58
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 59
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 60
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 61
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 62
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 63
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 64
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 65
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 66
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 67
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 68
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 69
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 70
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 71
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 72
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 73
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 74
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 75
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 76
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 77
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 78
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 79
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 80
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 81
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 82
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 83
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 84
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 85
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 86
Analiza Statistică a Mutațiilor Structurale în Comerțul Exterior al României cu Țările Uniunii Europene - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • ANEXE.doc
  • Capitolul 1.doc
  • CAPITOLUL 3F.doc
  • CAPITOLUL 4.doc
  • CAPITOLUL_2.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza statistică a seriilor cronologice

DEFINITIE: SERIA CRONOLOGICA este un sir ordonat de valori ale unei variabile aferente unor momente sau perioade de timp succesive. Exista...

Cercetare Asupra Vopselei Lavabile Superweiss

Düfa ROMÂNIA SRL este una dintre cele mai dinamice companii ce opereaza pe piata de lacuri si vopsele din România. Compania a fost fondata în anul...

Centralizarea și Analiza Datelor

Q1+Q2. La aceste intrebari filtru, nici unul dintre cei 1000 de respondenti nu a fost eliminat Valoarea modala (Mo – cea mai mare frecventa de...

Statistică Economică

Obiectul principal în evolutia repartitiei bidimensionale îl reprezinta determinarea legaturii statistice dintre aceste doua variabile. În orice...

Ai nevoie de altceva?