Cuprins
- SECŢIUNEA I : INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢA ADMINISTRAŢIEI
- 1.TITLU :SPECIFICUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 1.1 SUBTITLU : CONCEPTUL DE SERVICIU PUBLIC
- 1.2 SUBTITLU : NOŢIUNEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
- 1.3 SUBTITLU : PRINCIPIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 2.TITLU: STRUCTURA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 2.1 SUBTITLU : NOŢIUNEA DE STRUCTURĂ A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 2.2 SUBTITLU : STRUCTURA INTERNĂ A ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 2.3 SUBTITLU : STRUCTURA SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- SECŢIUNEA A II-A : SARCINILE SISTEMULUI ADMINISTARŢIEI PUBLICE
- 1.TITLU : NOŢIUNEA DE CONCEPT ŞI NOŢIUNEA DE SARCINI
- 1.1 SUBTITLU: CONCEPTUL DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
- 1.2 SUBTITLU : SARCINILE ŞI SCOPURILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- 2 .TITLU : ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI CENTRALA
- 2.1 SUBTITLU : CONCEPTUL DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ ŞI CENTRALĂ
- 2.2 SUBTITLU : SARCINILE ŞI SCOPURILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI CENTRALE
- 2.3 SUBTITLU : ADMINISTRAŢIA PUBLICA- CRITERII DE DELIMITARE DE ADMINISTRAŢIA PRIVATĂ, DE ADMINISTRAŢIA DE STAT ŞI PUTERREA
- SECŢIUNEA A III-A : FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI
- 1.TITLU: FUNCŢIA PUBLICĂ
- 1.1.SUBTITLU : NOŢIUNEA DE FUNCŢIE PUBLICĂ
- 1.2.SUBTITLU : TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE FUNCŢIEI PUBLICE
- 1.3 SUBTITLU : ÎNDATORIRILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI
- 1.4 SUBTITLU : RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI
- SECŢIUNEA A IV-A STUDIU DE CAZ – CONCLUZII
- 1.TITLU: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII
- 1.1.SUBTITLU : SURSA DE FINANŢARE
- 1.2. SUBTITLU :OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI
- 1.3. SUBTITLU :BENEFICIARII PROIECTULUI
- 1.4. SUBTITLU :BENEFICIILE AŞTEPTATE PRIN IMPLEMENTAREA NOULUI SISTEM
- SECŢIUNEA V - BIBLIOGRAFIE
- ABREVIERI
- AAPL Autorităţile Administraţiei Publice Locale
- ADPP Administraţia Domeniului Public şi Privat
- AM Autoritate de Management
- ANIMMC Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
- ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
- ANRMAP Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
- AT Asistenţă tehnică
- C&D, CD Cercetare Dezvoltare
- CDI Cercetare, dezvoltare şi inovare
- CE Comisia Europeană
- PO Program Operaţional
- POR Programul Operaţional Regional
- POS Program Operaţional Sectorial
- PPP Propuneri de politici publice
- M. Of Monitorul Oficial al României
- R.R.D Revista romană de drept
- CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- C.R. Constituţia României
- DAP Disctionarul de administraţie publică
- HG Hotare de govern
- ICCJ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- JUD Judecătorie
- LAPL Legea administraţiei publice locale
- OUG Ordonanţa de urgenţă a guvernului
- TRIB Tribunalul
- UAT Unitate administrative-teritoriala
Extras din licență
SECŢIUNEA I
INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢA ADMINISTRAŢIEI
1. SPECIFICUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
1.1. Conceptul de serviciu public
Noţiunea de serviciu public a apărut şi s-a dezvoltat treptat, pe fondul multiplicării şi diversificării nevoilor generale ale societăţii omeneşti, concomitent cu implicarea tot mai accentuată a statului, în vederea asigurării bunăstării generale a oamenilor pe care îi reprezintă.
Serviciul public s-ar putea traduce prin organizarea unui sistem funcţional care să aibă drept scop deservirea unei colectivităţi, fie ea naţională, fie locală, satisfacerea nevoilor acestora reprezentând scopul fundamental al societăţii umane şi mai ales, al statului de drept.
Importanţa serviciilor publice este cu atât mai mare pentru societate, cu cât statul, apare ca instrument indispensabil, menit să asigure cetăţenilor bunăstarea .
Când statul îşi propune, prin autorităţile sale, să satisfacă o nevoie a societăţii, care înainte era lăsată în grijă unor agenţi economici ai săi sau a unor particulari, el stabileşte organizarea respectivă care să urmărească satisfacerea nevoilor, îi determină competenţa şi îi pune la dispoziţie mijloacele materiale,financiare şi umane necesare atingerii scopului stabilit.
Spre deosebire de particulari, care urmăresc cu predilecţie satisfacerea unui interes general printr-o remunerare şi un beneficiu adecvat investiţiilor şi muncii depuse, administraţia publică urmăreşte satisfacerea nevoilor generale ale colectivităţii, a cetăţenilor acesteia, indiferent dacă activitatea desfăşurată se soldează sau nu cu un deficit, administraţiei publice fiindu-i străină ideea de profitabilitate.
Conceptul de serviciu public trebuie perceput mai întâi, ca pe un mod de satisfacerea a nevoilor umane, fiecarei astfel de nevoi, corespunzându-i o activitate desfăşurată de autorităţile statului, ale judeţului, ori ale oraşului sau comunei, în beneficiul colectivităţii respective, naţionale sau locale.
Aşadar,serviciul public, ca activitate, este legat indisolubil de ideea de interes general, care-l animă şi în final de voinţa autorităţilor publice care decide la ce momet şi ce modalitate de satisfacere a acestuia să aleagă.
De asemenea, se impune a arăta ca în afara opţiunii politice care prevalează în recunoaşterea cerinţei sociale, ca interes general, autorităţile vor trebui să asigure şi mijloacele materiale, financiare şi nu în cele din urmă, factorul uman, toate acestea fiind menite să sprijine şi sa susţină o decizie.
Apare deci ,evident faptul că înfiinţarea unui serviciu public este legată organic de coexistenţa celor două elemente esenţiale , şi anume, cerinţa socială şi legea.
Putem astfel, să definim în sens larg serviciul public ca pe o activitate desfăşurată de o autoritate administrativă sau agent public în vederea satisfacerii unui interes general.
În ceea ce priveşte componenta materială,activitatea de satisfacere a unor interese generale îmbracă nenumărate forme, funcţia de natură a cerinţei sociale, de amploare a acestora, la nivel local sau cel naţional, de ansamblul regulilor de drept aplicabile unui serviciu public, având un pronunţat caracter prestator.
Cât priveşte componenta formal-organizatorică, această nu poate fi disociată de cea materială, pentru că nu se poate imagina prestarea unui serviciu fără a exista organismele sau agenţii specializaţi în domeniul respectiv.
1.2.Noţiunea de administraţie publică
Termenul de administraţie publică desemnează o activitate care serveşte unei finalităţi şi care se subordonează cuiva.
Din punct de vedere etimologic,termenul de administraţie derivă din cuvântul latin administer , care înseamnă ajutor,slujitor şi , figurativ, unealtă, precum şi din cuvântul minister, care înseamnă a servi, a sluji , fiind în legătură şi cu cuvântul magister, care îl desemnează pe stăpân, pe care slujitorul trebuie să-l servească.
Termenul de administraţie este mai larg decât noţiunea de administraţie publică, care este distinctă de administraţia particulară.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Administratia Publica.DOC