Dezvoltare Urbană Durabilă

Introducere

Teritoriul, din puct de vedere urbanistic, reprezintă spaţiul geografic referitor la zone urbanizate, agricole sau naturale, asupra cărora se efectuează proiectarea, reglementarea şi dezvoltarea ambientului construit. Marea sfidare a planificării teritoriului este, în prezent, salvarea suprafeţelor agricole de invazia asfaltului şi betonului, impulsionat de diverse cerinţe economice. De aceea, statul este responsabil cu conturarea cadrului care să asigure dezvoltarea la nivel local, iar administraţia publică, este capabilă să se transforme” în centrul-motor al dezvoltării societăţii din perspectivă economiă, politică, socială şi culturală”

În contextul extinderii fenomenului de globalizare, rolul oraşelor în economia mondială devine tot mai important, creşterea competivităţii şi a calităţii vieţii constituind obiective majore ale politicii economice la nivel local şi naţional. Aceste preocupări se află în sfera managementului şi a strategiei urbane fiind integrate în obiectivele generale ale dezvoltării economico-sociale înscrise în dinamica urbană. În cadrul proceselor ce dau conţinut gestiunii urbane, elaborarea unor strategii de dezvoltare rezidă în necesitatea asigurării unei evoluţii coerente, unitare a ansambului economiei naţionale, utilizării responsabile a resurselor naturale, materiale şi umane în corelaţie cu nevoile societăţii dar şi adaptării la evoluţiile şi contextul economiei mondiale dinamice şi competitive.

Având în vedere mutaţiile tehnologice, creşterea demografica şi legată de aceasta, concentrarea urbană la scară mondială, problematica gestiunii urbane capăta noi dimensiuni iar amenajarea zonelor urbane poate contribui în mod semnificativ la crearea şi dezvoltarea unor areale urbane durabile şi echilibrate din punct de vedere economic, social, cultural şi teritorial. Ca urmare, cunoaşterea oraşului ca organism complex având propriile sale mecanisme de dezvoltare, devine un imperativ al evoluţiei societăţii în ansamblul sau aceasta contribuind la asigurarea bunăstării locuitorilor, a unor condiţii civilizate de viaţa, şi nu în ultimul rând, a unei armonii între cadrul natural şi spaţiul construit.

Oraşele au în prezent trei roluri:

– loc pentru un mod de viaţă de calitate superioară

– puncte nodale de creştere în interiorul regiunilor cu un impact în dezvoltarea regională echilibrată

– Actor principal direct la competitivitatea întregii Europe – o serie de oraşe sunt deja actori principali în economia globală iar altele au potenţial pentru aceasta.

Capitolul I. Dezvoltare urbană

1.1 Noţiunea de dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Brundtland":"Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi " Dezvoltarea durabilă reprezintă o direcţie de urmat ce încearcă să echilibreze factorii de mediu, sociali şi economici

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv al Uniunii Europene, începând cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la Summit-ul de la Goetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

În iunie 2006 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o Uniune Europeană extinsă, care se doreşte a fi un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice şi opinia publică, în scopul schimbării comportamentului în societatea europeană şi implicării active a factorilor decizionali, publici şi privaţi, precum şi a cetăţenilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

Strategia UE stabileşte, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare şi urmărire,cu obligaţii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene şi a statelor membre, asupra angajamentelor asumate.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă este singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu.

Obiectivele generale ale Strategiei pentru dezvoltare durabilă a Uniunii Europene2:

- Limitarea schimbărilor climatice şi a costurilor şi efectelor sale negative pentru societate şi mediu;

- Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii noastre, minimizand impacturile sale nedorite asupra economiei, societăţii şi mediului;

- Promovarea modelelor de producţie şi consum durabile;

- îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscand valoarea serviciilor ecosistemelor;

- Promovarea unei bune sănătaţi publice în mod echitabil şi imbunătăţirea protecţiei impotriva ameninţărilor asupra sănătaţii;

- A crea - societate a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarităţii intre şi în cadrul generaţiilor, a asigura securitatea şi a creste calitatea vieţii cetăţenilor.

1.2 Dezvoltarea locală – noţiune, componente şi domenii

Dezvoltarea locală reprezintă „procesul de dezvoltare, în principal economică, într-- anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină - creştere a calităţii vieţii la nivel local” 3. Dezvoltarea locală are ca obiectiv „prosperitatea economică şi bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat” 4.

Dezvoltarea economică locală reprezinta „procesul prin care administraţia locală şi/sau comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a stimula activităţile economice într-- zonă economică bine definită” 5

Dezvoltarea socio-economică locală este procesul de dezvoltare într-- anumită regiune, care are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii la nivel local. Dezvoltarea socio-economică locală se referă la dezvoltarea capacităţii unei economii locale de a stimula - creştere economică stabilă iar prin aceasta se creează locuri de muncă şi condiţii pentru a valorifica oportunităţile proprii schimbărilor rapide în plan economic, social si tehnologic.

Cele mai importante obiective ale dezvoltării socio-economice locale sunt urmatoarele: contribuirea la prosperitatea economică şi bunăstarea socială datorită unui mediu favorabil pentru afaceri, şi promovarea unei atitudini dinamice şi pozitive a populaţiei vis-a-vi de problemele dezvoltării propriei regiuni.

Actorii dezvoltării socio-economice locale sunt „autorităţile şi organismele administraţiei publice (de la nivel local, judeţean şi central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, muncă, lucrări publice, transporturi etc.), reprezentanţii activităţilor economice şi ai serviciilor publice (întreprinderi, bănci, sindicate etc.), instituţiile de învăţământ, organizaţiile neguvernamentale, mass-media etc.” 6.

Potrivit prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio, oricare autoritate locală are obligaţia de a creea propria strategie locală de dezvoltare durabilă. Agenda 21 Locală este un proces prin care autorităţile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele comunităţii locale, şi pune accent pe participarea comunităţii şi pe democraţia locală lărgită, oferind - modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea trebuie să conducă la definirea de obiective, politici şi acţiuni la nivel local.

Componentele dezvoltării locale:

Aceste componente sunt evidentiate de: cadrul legal, obiectivele si strategia de dezvoltare, parteneriatul pentru dezvoltare, resurse pentru dezvoltare si de rezultatele dezvoltarii.(Fig.1)

Cadrul legal are reglementari in : Protecţia mediului, ştiinţă şi cercetare, dezvoltare socială, guvernare, instituţii, economie si piaţa, educatie si formare, amenajarea teritoriului.

Parteneriatul reprezintă „un acord între două sau mai multe organisme, cu scopul realizării unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltării locale şi asupra pieţei locale a forţei de muncă” 7