Drept European

INTRODUCERE

Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. El nu reprezintă însă o simplă listă de venituri şi cheltuieli, ci un document extrem de voluminos şi de complex în care îşi găsesc reflectarea decizii de cea mai mare importanţă. Tocmai de aceea el este îndelung pregătit, dezbătut şi apoi supus aprobării.

Acesta este un proces deosebit de complex, realizat prin implicarea unui număr foarte mare de participanţi, unii dintre aceştia având drept de decizie în materie bugetară, alţii realizând execuţia bugetului sau controlul asupra acestuia.

Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive, cu excepţia controlului, care este prezent în toate etapele. Aceste faze sau etape în care se realizează elaborarea proiectului de buget, dezbaterea şi aprobarea lui, execuţia şi încheierea exerciţiului bugetar, precum şi controlul asupra tuturor acestor operaţiuni formează împreună procesul bugetar.

Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici, care conferă acestuia trăsăturile specifice :

• este un proces decizional, deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servicii publice;

• este un proces democratic, deoarece în cursul derulării etapelor sale se manifestă atât atributele statului de drept, câi şi posibilitatea impunerii intereselor economico - sociale ale diferitelor grupări de cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie;

• este un proces preponderent politic, deoarece opţiunile reflectate în buget reprezintă un act de decizie politică al forţelor majoritare din parlament;

• este un proces ciclic, cu o etapizare riguroasă;

• are un larg impact public, cu implicaţii la nivel macro şi microeconomic, atât în plan economic, cât şi în plan social.

Importanța lucrării este dată de faptul că aceasta își propune să analizeze modul în care procesul bugetar al țării noastre ar putea fii îmbunătățit și armonizat având ca model procesul bugetar comunitar, dar și în funcție de prevederile făcute de Comisia Europeană la momentul aderării României la Uniunea Europeană.

Lucrarea de față este structurată în trei capitole: cel dintâi, intitulat Etapele procesului bugetar național tratează etapele procesului bugetar de stat: elaborarea, aprobarea și execuția bugetului, stabilește principiile, analizează cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. Cadrul juridic al acestui capitol este reprezentat de Legea finanțelor publice și de Constituția României.

Cel de-al doilea capitol: Etapele procesului bugetar comunitar sintetizează etapele procesului bugetar comunitar având ca și cadru juridic Tratatul de la Lisabona. La fel ca în capitolul precedent, și aici se urmărește stabilirea responsabilitățile instituțiilor europene implicate în procesul bugetar comunitar, identificarea principiilor bugetare și analizarea elaborării, adoptării și execuției bugetului comunitar.

Ultimul capitol, dar și cel mai important – Armonizarea procesului bugetar național în funcție de procesul bugetar al Uniunii Europene – prezintă procesul de armonizare a legislației românești cu normele comunitare din cele trei capitolele de acquis comunitar cu privire la armonizarea legislativă a procesului bugetar de stat, proces de armonizare derulat în anii anteriori pe baza Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeană, program ce conținea responsabilități clare, pe capitole de acquis comunitar.

Partea aplicativă constă într-o comparație realizată între elementele procedurale din procesul bugetar comunitar cu cele existente în procesul bugetar național, propunându-și să urmărească specificul procesului bugetar naţional în context comunitar. Totodată, dezvoltă ideea preluării unor metode din procesul bugetar comunitar ce se dovedesc a fi eficiente pentru armonizarea procesului bugetar naţional şi implementarea acestora în procesul bugetar naţional.

CAPITOLUL 1

Etapele procesului bugetar naţional

Cadrul juridic al procesului bugetar național este reprezentat de Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002.

Legea finanțelor publice stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.

Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării :

a) bugetului de stat;

b) bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) bugetelor fondurilor speciale;

d) bugetului trezoreriei statului;

e) bugetelor instituţiilor publice autonome;

f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.