Fundamentarea veniturilor și cheltuielilor la o instituție de învățământ preuniversitar

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA UNEI INSTITUŢII PUBLICE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.1.Organizarea de activităţi şi acţiuni in instituţiile publice de învăţământ

Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.

Obiectul de activitate fundamental al instituţiilor de învăţământ este educarea, instruirea şi formarea spirituală, pregatirea pentru o muncă social-utilă a fiecarui membru al societăţii. Instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat sunt destinate satisfacerii unei nevoi colective, a nevoii de educaţie.

Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naţional.Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor de învăţământ,al programelor analitice şi manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

Planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numarul de ore aferent fiecăreia dintre acestea. Ponderea disciplinelor opţionale şi facultative creşte în clasele finale ale învăţământului gimnazial şi liceal.

Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ, obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora.

Planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se elaborează de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum, şi se aprobă de catre ministrul învăţământului. .

Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, după consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale, reprezentative la nivel de ramură - învăţământ.

În situaţii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamităţi naturale etc. cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.

Suspendarea cursurilor şcolare se poate face, după caz:

a) la nivelul unităţii de învăţământ, la cererea directorului, după consultarea sindicatelor şi cu aprobarea inspectorului şcolar general;

b) la nivelul grupurilor de unităţi din acelaşi judeţ/municipiu Bucureşti, la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

c) la nivel regional sau naţional, prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării.

Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar. Aceste măsuri se stabilesc prin decizie a directorului unităţii/unităţilor de învăţământ.

În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu .Activitatea de învăţământ pe grupe de studiu se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

În cadrul aceluiaşi profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţională a unităţii de învăţământ, de limbile moderne care se studiază în unitatea de învăţământ, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.

Pentru studiul disciplinelor din Curriculum la decizia şcolii, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale, clasele pot fi împărţite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuată numai în situaţia în care studiul cu întreaga clasă nu este posibil.

O grupă de studiu conţine minimum 10 elevi, în situaţii speciale, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi, cu asumarea consecinţelor financiare implicate.

Învăţământul preuniversitar cuprinde învăţământul preşcolar (grupa mica,grupa mijlocie,grupa mare pregătitoare pentru şcoala),primar(clasele I-IV),gimnazial(clasele V-VIII),profesional(anii I-II/III),liceal (clasele IX-XII/XIII) si postliceal.

Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3 - 7 ani, în grădiniţe de copii cu program normal, prelungit şi săptămânal. Gradiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare,precum şi de persoane fizice sau juridice cu acordul Inspectoratelor şcolare.

Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar se instituie şi se vor generaliza treptat grupele pregătitoare pentru şcoală, cuprinzând copii de 5 - 6 (7) ani.

Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.În clasa I sunt înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 7 ani în anul calendaristic respectiv.

La cererea părinţilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului şcolar, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzatoare.

Ministerul Învăţământului poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit, până la vârsta de 14 ani, primele patru clase ale învăţământului general obligatoriu.