Lucrare de diplomă - primar

1. Începutul institutiei primarului în România

Etapele si procesele parcurse de institutia primarului au purtat pecetea epocii, a

conditiilor social-istorice de dezvoltare a poporului român, a aspiratiilor sale de libertate, aceasta institutie fiind una de traditie în administratia româneasca.

În tara noastra, autonomia locala si conducerea comunitatilor locale de catre reprezentantii proprii au cunoscut forme incipiente, specifice, înca din secolele XIV  XV. O institutie specifica de conducere a diferitelor tipuri de comunitati a fost sfatul batrânilor care reunea oamenii cei mai respectabili si cu autoritate si care aveau un cuvânt greu de spus în deciziile esentiale ale acestora.1)

In România ideea de descentralizare a aparut pentru prima data, într-o forma timida, este adevarat, în Regulamentele Organice, si se referea la împartirea judetelor în comune, iar comunele erau de doua feluri : sate si orase.2) Aceasta idee a fost primita cu încredere si a devenit unul din idealurile politice înscrise în actele miscarilor revolutionare din 1848. In Moldova ea este pentru prima data prevazuta în Dorintele Partidei Nationale, iar în Muntenia este sustinuta de catre Proclamatiunea Revolutiei

din 1848. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 1864, denumit Statutul lui Cuza, care este prima Constitutie a Principatelor Unite, a prevazut-o în art.46 3), iar

1) Verginia Vedinas  Drept administrativ si institutii politico-administrative, manual practic, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag. 352 ;

2) Regulamentele Organice al Munteniei si al Moldovei din 1831 si 1832, prin reglementarile continute au fost apreciate de specialisti ca fiind primele constitutii din România ;

3) Valentin I. Prisacaru  Tratatat de drept administrativ român, partea generala, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura All, Bucuresti, l996, pag.6 ;

Programul politic din l863 al Partidului National Liberal i-a dat o formula completa.4)

Aceste aspecte, ramase doar la faza de idealuri politice, au fost transformate în principii consacrate juridic în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care a reprezentat o era de regenerare politica si publica5) în istoria poporului român prin Legea comunelor din 1 aprilie 1864, care pentru prima data în tara noastra prin art.83 a introdus si reglementat functia de primar, primarul functionând ca organ executiv în comunele rurale si urbane6) si Legea pentru înfiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie l864, care a introdus functia de prefect, legi care cu mici modificari au ramas în vigoare pâna dupa primul razboi mondial.7)

În aceasta perioada, primarul din comunele rurale se alegea de alegatorii comunei, concomitent cu membrii consiliului si se aproba de catre prefect pe când, în comunele urbane se numea de Domn, dintre primii trei consilieri care obtineau cele mai multe sufragii în alegeri si avea o dubla calitate: de sef al administratiei publice locale si de reprezentant al Guvernului în comuna.

În calitate de sef al administratiei publice locale, primarul avea ca atributii administrarea si apararea proprietatii comunei, se ocupa de aprovizionarea acesteia, întocmea bugetul comunei, verifica aparatul administrativ al comunei si supraveghea întreprinderile si societatile din comuna.

În postura sa de reprezentant al Guvernului primarul veghea la executarea legilor si regulamentelor generale, era ofiterul starii civile si seful politiei locale, având totodata si dreptul de a emite ordonante si regulamente de politie în situatii deosebite (revolte, miscari).

4) Se prevedea : Administratiunea districtuala libera, înfiintarea de consilii judetene si putinta pentru comune de a-si satisfacesingure cea mai mare parte a intereselor lor generale si particulare ;

5) Anibal Teodorescu  Tratat de drept administrativ, vol.I, Editia a II-a, Institutul de Arte Grafice, Bucuresti, l929, pag.15 ;

6) Valentin I. Prisacaru  op. cit., pag.500 ;

7) Liviu P. Marcu  Istoria dreptului românesc, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, pag.195 ;

Primarul avea rolul de a supraveghea legalitatea actelor consiliului si de a-l înstiinta pe prefect în situatia în care consiliul adopta acte ilegale sau care depaseau limitele competentelor sale.