Rolul Administrației Publice Locale în Organizarea Serviciilor socio-comunitare

INTRODUCERE

Prezenta lucrare abordează o problemă foarte importantă pentru organizarea serviciilor publice de către administraţia publică locală – aspectul serviciilor socio-comunitare şi educative.

Actualitatea investigaţiei. Actualitatea temei respective reiese din mai multe considerente. Abordarea unui subiect precum organizarea serviciilor socio-educative de către administraţia publică locală este justificată atât de cerinţele mediului social în care aceasta funcţionează, cât şi de evoluţia viziunilor ştiinţifice privind identificarea modalităţilor optime de eficientizare a activităţii administraţiei publice locale.

Fiind în faţa situaţiei de a străbate drumul către integrare prin crearea unei necesare compatibilităţi cu normele care reglementează administraţia publică europeană, Republica Moldova urmează să promoveze idealurile şi principiile comune, să favorizeze progresul economic şi social, în special prin apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Actualitatea temei investigate este determinată şi de dezvoltarea slabă a parteneriatului social în Republica Moldova. Recunoscînd rolul extrem de important al parteneriatului la orice nivel (familie, comunitate, societate) în vederea fortificării capacităţilor acestora de a lupta, rezista şi progresa în virtutea obstacolelor şi dificultăţilor, s-a încercat a elabora o lucrare prin care se motivează necesitatea amplificării rolului pe care administraţia publică locală trebuie să-l joace în vederea organizării serviciilor socio-comunitare. Administraţia publică, datorită poziţiei pe care o are în raport cu puterea politică, poate asigura continuitatea şi eficienţa acestei activităţi, susţinînd eforturile întreprinse de organizaţiile neguvernamentale din domeniu.

De aceea, este necesar ca statul, societatea, prin diferite activităţi, să asigure şanse şi oportunităţi egale de realizare a drepturilor fiecărui individ, instituind mediul favorabil pentru toţi şi, în primul rînd, pentru cei care sunt dezavantajaţi, spre a nu admite excluderea lor din viaţa socială. Din cauza lipsei de maturitate fizică şi intelectuală, copiii pot mai uşor intra în această categorie şi, respectiv, au nevoie de o protecţie şi îngrijire specială. Întrucât copii sunt barometrul natural al societăţii, viitorul şi continuitatea unui neam, anume organizarea serviciilor socio-educative şi ocrotirea drepturilor copilului este apreciată drept indicatorul cel mai sensibil al sănătăţii unei societăţi.

La nivel local cele mai grave probleme rămân a fi capitalul uman şi social slab dezvoltat, insuficienţa specialiştilor calificaţi în toate domeniile administrării locale, lipsa condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea economiei locale, infrastructura socială deteriorată, insuficienţa investiţiilor, inclusiv în domeniul public. Situaţia creată în domeniul administraţiei publice locale a reprezentat un motiv de îngrijorare pentru Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, instituţia cerând cu insistenţă adaptarea sistemului la standardele europene de administraţie publică locală.

Deşi în decursul ultimului deceniu în Republica Moldova au fost întreprinse mai multe măsuri pentru a îndeplini cerinţele Consiliului Europei, rezultate semnificative au întârziat să apară. Analiza studiilor consacrate administraţiei publice locale au permis identificarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu: activitatea administraţiei publice locale este subminată în mod serios de lipsa de cunoştinţe necesare exercitării competenţelor, imperfecţiunea sistemului de administraţie publică carenţe în relaţiile cu puterea centrală.

Rapoartele care reflectă procesele de dezvoltare a ţării relevă că autorităţile publice locale activează în condiţiile unei lipse de planificare strategică a domeniului, în absenţa unor politici naţionale clar definite faţă de obiectivele reformei, sau în temeiul unor proceduri care stabilesc priorităţi şi direcţii majore de dezvoltare, reieşind mai degrabă din opţiuni politice pe termen scurt, decât pe temeiul unor analize consistente şi serioase.

Comparând nivelul de trai al populaţiei, până la implementarea acestor strategii şi după, observăm schimbări nesemnificative. Barometrele de opinie publică realizate în perioada 2005-2007 demonstrează că ierarhia problemelor de care sunt îngrijoraţi oamenii s-a păstrat aceeaşi ca şi în sondajele precedente: sărăcie 62%, preţuri (54%), viitorul copiilor (45%) şomajul (41%), corupţie (22%), criminalitate (16%,), boală (14%) .