Strategii Manageriale de Reformă și Modernizare în Serviciile Publice

Introducere

Reforma administrației publice reprezintă o acțiune deosebit de importantă pentru buna funcționare a sistemului administrativ, dar și pentru satisfacerea nevoilor catățenilor, într-o măsură cât mai completă și calitativă.

Importanța reformei, precum și interesul personal, în calitate de cetățean, m-a determinat să aleg tema “Strategii manageriale de reformă și modernizare în serviciile publice”, pentru a cunoaște conținutul și modul de implementare al acesteia. În elaborarea proiectului de licență am identificat rolul și obiectivele reformei, precum și direcțiile acesteia. După detalierea bazei teoretice a strategiilor de reformă administrativă, mi s-a părut necesar a vedea cum au fost acestea implementate la nivelul unei instituții publice.

Astfel, primul capitol al proiectului de licență, numit “Reforma administrației publice” cuprinde ca și subcapitole: necesitatea reformei și principiile de bază ale acesteia; scopul și obiectivele reformei; natura strategiei de reformă și direcțiile ei, precum și managementul strategic al instituțiilor publice. Capitolul doi, asa cum reiese și din titlu, descrie organizațiile de servicii publice în contextul reformei și modernizării. Partea practică a proiectului de licență este cuprinsă în capitolul trei care tratează modul de implementare a Programului Multianual de Modernizare, la nivelul Consiliului Județean Iași.

Reforma administrației publice a fost inițiată în 2001, când Guvernul României a adoptat un document strategic, și anume: ”Strategia de accelerare a reformei administrației publice.” Reforma nu a condus la rezultatele așteptate, motiv pentru care Guvernul României a adoptat în 2004: ”Strategia actualizată pentru accelerarea reformei în administrația publică”.

Necesitatea reformei derivă din mai multe considerente, în principal datorită schimbărilor produse în societatea românească. Domeniile în care se consideră necesară reforma administrației publice sunt: funcția publică, descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice, precum și procesul de formulare a politicilor publice. Drept urmare, reforma iși propune ca scop determinarea naturii problemelor existente în diferitele sale domenii, propunerea de soluții optime și descrierea principiilor de implementare a acestora.

Procesul de elaborare a reformei se bazează pe anumite obiective, în cele din urmă, reforma putând fi tradusă prin următoarele schimbări ale sistemului administrativ: reducerea funcției autoritare a statului, perfecționarea activității administrative, simplificarea procedurilor administrative, iar în domeniul legislativ, reducerea reglementărilor și unificarea acestora.

În vederea accelerării reformei, fiecare instituție publică a elaborat strategii proprii de reformă și modernizare. Strategiile manageriale de reformă desemnează măsurile sau acțiunile principale ale managerilor publici, care constă în a lărgi orizontul acțiunii instituției pe care o conduce. Tehnicile folosite în managementul strategic sunt proiectul de serviciu, scrisoarea de definire a misiunilor, planul de acțiune, proiectul strategic al formării/perfecționării funcției și controlul managerial.

Aceste strategii manageriale de reformă, elaborate de managerii publici, sunt monitorizate de instituții special create în acest scop. Astfel, prin H.G. nr. 951/2001, s-a înființat Consiliul Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administrației Publice (CGMRAP), prezidat de Primul Ministru și având ca atribuții coordonarea întregului proces de reformă al administrației publice.

Din structura Ministerului Internelor și Reformei Administrative fac parte următoarele instituții: Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP), Institutul Național de Administrație (INA) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). UCRAP a fost constituită în mai 2002 pentru asigurarea punerii în practică a deciziilor luate de CGMRAP. Misiunea Institutului Național de Administrație este crearea și implementare unui sistem modern și unitar de reformare continuă a resurselor umane prin administrația publică. ANFP are scopul de a asigura managementul funcției publice și al funcționarilor publici.

La nivelul ministerelor și al județelor, au fost constituite grupurile de monitorizare a reformei administrației publice, aflate sub coordonarea UCRAP. Prin H.G. nr. 1623/23 s-a înființat Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, care funcționează nu numai ca unitate colectivă pentru monitorizarea reformei în administrația publică, ci și ca unitate colectivă de monitorizare a Programului PAL (Program al Băncii Mondiale de asistență și împrumuturi pentru reforma administrației publice).

În acest context, UCRAP a finalizat un instrument de monitorizare și evaluare a activităților de modernizare ale instituțiilor publice numit “Programul Multianual de Modernizare”. Implementarea acestui program este analizată la nivelul Consiliului Județean Iași, conform celor trei elemente ale programului: strategia de modernizare a Consiliului, planul de acțiune aferent strategiei și raportul de monitorizare.

Conform raportului de monitorizare, Consiliul Județean a inițiat acțiuni de reformă și modernizare în diferite domenii precum: integrarea europeană, amenajarea teritoriului, mediul de afaceri, educație, protecție socială, sănătate, transporturi, dezvoltare regională, protecția mediului înconjurător, prevenirea și combaterea criminalității.

Capitolul 1. Reforma administrației publice

1.1 Necesitatea reformei. Principiile de bază ale strategiei de reformă

Reforma administrației publice face parte din Programul de Guvernare elaborat pe perioada 2001-2004. Această reformă este considerată un proces lent din diverse motive, și anume: resursele financiare limitate; lipsa de pregătire a politicienilor și funcționarilor publici, care împiedică adaptarea acestora la cerințele și exigențele impuse de schimbarea continuă a societății și absența unor reglementări potrivite și clare în ceea ce privește aparatele administrative.

În aceste condiții, s-a recunoscut faptul că reforma nu a condus la rezultatele așteptate, motiv pentru care au fost identificate trei domenii în care trebuie să se facă progrese semnificative și a fost adoptată HG nr. 699/2004 privind aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006. Domeniile în care se consideră necesare schimbări semnificative sunt: funcția publică; descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice și procesul de formulare a politicilor publice.

Reforma administrației publice este necesară din mai multe puncte de vedere. În primul rând, dezvoltarea democrației cere îmbunătățirea relațiilor dintre cetățeni și administrație, întărirea poziției autorităților locale prin consolidarea descentralizării, cât și adoptarea unor noi reglementări care să îmbunătățească sistemul de funcționare a instituțiilor publice. În al doilea rând, tendința de globalizare și dezvoltarea sistemelor sociale impun statelor naționale să-și adapteze sistemul administrativ și instituțiile noilor cerințe.

Această reformă va produce modificări la nivelul tuturor componentelor majore ale administrației, și anume: administrația centrală, administrația locală și serviciile publice.

Modernizarea structurală și funcțională a administrației publice românești este considerată necesară din diverse motive :

-motive economice;

-motive tehnologice;

-motive sociale;

-motive instituționale.

Dintre motivele economice se numără: creșterea economică redusă, insuficiența resurselor bugetare alocate finanțării administrației publice și nevoia sectorului privat de a avea o administrație modernă, flexibilă și deschisă parteneriatului public privat.

Motivele tehnologice care conduc la nevoia reformei în administrație se generalizează prin informatizarea administrației publice.

Motivele sociologice au în vedere ca determinanți principali, cetățenii, prin nevoile și exigențele acestora în ceea ce privesc serviciile prestate de administrația publică.

Pe plan național, motivele instituționale includ descentralizarea și deconcentrarea unor servicii publice iar pe plan internațional, se dorește integrarea României în tiparele impuse de Uniunea Europeană.