Presa Mecanica

Imagine preview
(9/10 din 7 voturi)

Aceasta licenta trateaza Presa Mecanica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 11 fisiere doc, dwg, bak de 83 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Stiinta Materialelor

Cuprins

CAPITOLUL I
1. STUDIU ASUPRA PRESELOR MECANICE 7
1.1. Clasificare 7
1.1.1. Prese mecanice, verticale, de matritat la cald (maxiprese) 8
1.1.2. Prese de forjat orizontale (masini de forjat orizontale) 12
1.1.3. Prese de debavurat 14
1.1.4. Prese cu genunchi 16
1.1.5. Prese de îndoit si îndreptat 17
1.1.6. Prese cu dublu si triplu efect 18
1.1.7. Prese de constructie speciala 18
1.2. Caracteristicile tehnice principale ale
preselor mecanice 19
1.3. Constructia si functionarea principalelor mecanisme si organe ale preselor mecanice 19
1.3.1. Arborii principali ai preselor mecanice 19
1.3.2. Rotile dintate 22
1.3.3. Lagarele 22
1.3.4. Berbecul, biela si mecanismele aferente 23
1.3.5. Cuplaje, frâne. Mecanisme de comanda 28
1.3.6. Mecanisme de siguranta 31
1.3.7. Dispozitive pentru reglarea cursei berbecului si a înaltimii spatiului de lucru al presei 34
1.3.8. Mecanisme de evacuare a preselor (extractoare) 36
1.3.9. Batiul preselor 36
1.3.10. Mecanismul de ungere 38
1.4. Rigiditatea preselor mecanice 39
1.4.1. Aspecte generale 39
1.4.2. Rigiditatea maxipreselor 40
1.5. Exploatarea rationala. Perspective si tendinte în constructia preselor mecanice 41
CAPITOLUL II
2. CALCUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE PENTRU UTILAJUL PROIECTAT 43
2.1. Stabilirea unor parametrii de baza ai mecanismului de lucru 44
2.2. Stabilirea dimensiunilor preliminare ale manivelei 49
2.3. Stabilirea unor parametrii de baza ai mecanismului de actionare 51
2.3.1. Alegerea motorului electric 51
2.3.2. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale înguste 51
2.3.3. Calculul si proiectarea sistemelor de comanda cuplare – frânare 55
2.3.3.1.Calculul cuplajului 55
2.3.3.2. Calculul frânei 60
2.3.3.3. Calculul altor elemente de frânare cuplare 63
2.3.4. Calculul batiului 64
2.3.5. Verificarea arborelui 67
CAPITOLUL III
3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ, ÎNTRETINERE SI EXPLOATARE 69
3.1. Rodaj si reglare 69
3.2. Pregatirea si punerea în functiune 70
3.3. Reguli de exploatare 70
3.4. Masurarea parametrilor functionali. Reglarea si controlul, functionarii 74
3.4.1. Sistemul de antrenare 74
3.4.2. Cuplajul si frâna 74
3.4.3. Biela cu berbec 75
3.4.4. Sistemul de comanda 75
3.4.5. Reglarea jocului în ghidajele dispozitivului 76
CAPITOLUL IV
4. Masuri de protectia muncii si a mediului înconjurator în sectiile de deformari plastice 77

Extras din document

CAPITOLUL I

1. STUDIU ASUPRA PRESELOR MECANICE

1.1. Clasificare

Având în vedere diversitatea mare a preselor mecanice, este necesara o clasificare a lor, iar pentru a realiza acest lucru se pot utiliza diverse criterii.

Dupa numarul montantilor exista prese cu un montant sau cu doi montanti.

Dupa forma batiurilor presele pot fi de tip deschis sau închis.

Dupa actiunea asupra piesei de prelucrat, presele pot fi cu simplu efect, cu dublu efect sau cu triplu efect. Majoritatea preselor sunt de tipul cu simplu efect, având un singur berbec. Cele cu dublu efect au de regula doi berbeci concentrici (fig.1.13) iar cele cu triplu efect, sunt de regula constituite dintr-o presa cu dublu efect, cel de al treilea fiind realizat de un berbec care actioneaza independent, de regula din partea inferioara a presei.

Dupa numarul de curse pe minut realizat, presele mecanice pot fi clasificate în prese lente si rapide, caracteristici determinate de mecanismul de transmisie (rapoarte de transmisie mari sau mici).

Dupa pozitia presei acestea pot fi clasificate în verticale sau orizontale. La unele prese batiul se poate înclina.

Dupa numarul bielelor, presele pot fi cu o biela, doua sau patru biele.

Forma arborelui principal poate fi de tipul cu excentric sau cotit si presele se pot clasifica ca atare. Cele cu arbori cotiti pot fi cu un cot sau doua coturi, etc. Amplasarea arborelui principal poate fi paralel cu partea frontala a masinii sau perpendicular pe aceasta iar presele se vor denumi corespunzator.

Dupa temperatura la care prelucreaza metalul presele pot fi clasificate corespunzator:

- la cald;

- rece;

- semicald.

Clasificarea preselor mecanice se poate face si dupa structura lantului cinematic. Din acest punct de vedere se pot identifica prese me¬canice la care organul de lucru (berbecul) realizeaza o deplasare rectilinie (verticala, orizontala etc.) sau complexa.

Dupa tehnologia pe care o realizeaza, presele mecanice pot fi clasificate în: prese de forjat, matritat, extrudat, prese pentru prelucrari din tabla, de debavurat, calibrat etc.

Dupa gama variata de operatii tehnologice, presele mecanice pot fi:

- universale;

- speciale.

Din diversitatea mare de prese mecanice, în sectiile de forja se utilizeaza un numar limitat.

1.1.1. Prese mecanice, verticale, de matritat la cald (maxiprese)

În ultimul timp au început sa fie foarte raspândite în sectiile de forje presele mecanice cu simplu efect pentru matritare la cald (maxipresele). Aparitia acestor masini de matritat se datoreaza necesitatii de utilizare în sectiile de forjare a unor masini, mai economice si mai avantajoase decât ciocanele cu abur-aer de matritare.

Denumirea cu care se mai întâlnesc în practica aceste prese: maxi-prese (adica prese de precizie maxima) se datoreaza preciziei ridicate cu care lucreaza (0,5... 0,1 [mm]). Maxipresele se utilizeaza pe scara larga în multe forje din industria de automobile si tractoare etc., pentru operatiuni de matritare la cald a pieselor în matrite cu locasuri multiple.

În comparatie cu ciocanele, maxipresele au un randament mai bun, o productivitate mai mare, posibilitatea de a obtine piese forjate de o precizie mai mare, datorita rigiditatii lor mari. Realizeaza piese cu adaosuri de prelucrare mai mici, datorita faptului ca au mecanisme de evacuare. Dezvolta un numar mare de curse pe minut ceea ce face ca durata contactului între material si matrita sa fie micsorata. Viteza ma¬xima a acestor masini este 2...4 ori mai mare decât la presele mecanice universale. Maxipresele sunt constructii mai compacte si pentru instalarea lor nu necesita fundatii mari întrucât nu lucreaza cu socuri. Se pot instala, deci, în apropierea utilajelor de precizie. Pentru maxiprese nu este nevoie de instalatii auxiliare costisitoare cum este cazul la ciocane (cazane, compresoare etc.), pentru acest motiv cheltuielile de exploatare sunt mai mici.

Deficientele pe care aceste masini Ie au, nu împiedica larga lor utilizare în sectiile moderne de forjare. Astfel aceste masini au un cost destul de ridicat; mai mare decât la ciocane si sunt mai putin universale ca acestea. La maxiprese exista pericol de întepenire a bielei în punctului mort inferior (PMI) precum si acela ca oxizi de pe piesa calda sa fie presati în material, neexistând socurile care sa-i înlature, ca la ciocane.

Fisiere in arhiva (11):

  • Presa Mecanica
    • DESENE PROIECT
      • ANSAMBLU GENERAL.dwg
      • ARBORE EXCENTRIC.dwg
      • BATIU.dwg
      • BIELA BERBEC.dwg
      • CUPLAJ FRANA.dwg
      • SISTEM DE ANTRENARE.dwg
    • PLANSE PRIMELE.dwg
    • PLANSE .bak
    • PLANSE.dwg
    • Proiect de diploma.doc
    • ~$gabi.doc

Alte informatii

Complet inclusiv desene in AutoCAD, Proiect de diploma