Aderarea României și Bulgariei la UE în 2007

INTRODUCERE

Actualitatea temei

Când Bulgaria şi România au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, cele două ţări păreau să intre într-un domeniu al păcii, belşugului, securităţii şi stabilităţii. Astăzi, însă, cele mai noi state membre ale UE sunt măcinate de dezamăgire potrivit presei. Cea mai săracă ţară a UE, Bulgaria este pe ultimul loc în ceea ce priveşte veniturile, pensiile, productivitatea muncii şi eficienţa energetică. Sofia este criticată în continuare pentru reformele judiciare, managementul subvenţiilor, lupta împotriva corupţiei, crimei organizate şi traficului de persoane, precum şi pentru nivelul scăzut al protecţiei copiilor. De altfel, pentru a primi cele două ţări în Uniune, Bruxelles-ul a stabilit standarde clare pentru Bulgaria şi România, care fac în continuare obiectul controalelor speciale. Chiar şi în prezent, anumiţi membri ai Parlamentului European consideră că cele două ţări nu sunt pregătite pentru apartenenţa la UE. În aceste condiţii, numeroşi bulgari apreciază că, la 1 ianuarie 2007, ţara lor a devenit un membru de rangul doi al UE. Ca dovadă, ei citează restricţiile care continuă să îi vizeze pe bulgari, dar şi pe români, pe piaţa muncii în numeroase state membre ale blocului comunitar. Introducerea monedei euro este de asemenea departe de a se produce. Aşadar, la cinci ani după aderarea lor la UE, România şi Bulgaria rămân în continuare cele mai sărace ţări comunitare. Progresele în privinţa combaterii corupţiei şi a reformelor justiţiei au fost lente. Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care urma să fie temporar, este în continuare activ.

O altă problem de actualitate este aderarea acestor state la spaţiul Schengen. "Nu ne aşteptăm să dureze atât de mult", a declarat un oficial de la Bruxelles. Într-o altă perioadă, România şi Bulgaria ar fi intrat în Schengen imediat ce şi-ar fi făcut temele, dar în prezent starea generală din cadrul UE este una de neîncredere. Acest lucru este generat pe de o parte de criza euro, pe de altă parte de ascensiunea partidelor extremiste, care exploatează temerile populaţiei.

Dar noua stare de spirit care domină nucleul european reflectă nemulţumirea tot mai mare faţă de variaţia Uniunii Europene în cultura politică. Bulgaria, în special, a fost criticată de Bruxelles pentru persistenţa crimei organizate şi erodarea libertăţii presei. Dar unii afirmă că această cenzură este nedreaptă, deoarece problemele celor două ţări nu erau un secret atunci când acestea au început negocierile pentru aderare. Niciuna dintre cele două ţări nu este un model de stabilitate sau guvernanţă economică.

Protestele din România au condus la înlăturarea Guvernului în februarie, iar investitorii străini consideră Bulgaria din ce în ce mai puţin prietenoasă. Singura ţară care se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie este Olanda, care şi-a reafirmat poziţia, prin vocea premierul Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu Martin Schulz. Bulgaria şi România nu au înregistrat suficiente progrese pentru a primi susţinerea Olandei în scopul aderării la Schengen, în opinia premierului olandez. “Cu toate problemele pe care le întâmpinăm acum la frontiera cu Grecia, revine întrebarea dacă Bulgaria şi România pot aplica în timp util condiţiile prealabile ale criteriilor Schengen”, a insistat Rutte. Întrebat pentru cât timp Olanda îşi va menţine această poziţie, el a răspuns că “atâta timp va fi necesar", adăugând că această poziţie se bucură de o "largă susţinere" pe scena politică olandeză. "Totul depinde de România şi Bulgaria", a nuanţat Rutte, declarând că aşteaptă măsuri pentru "îmbunătăţirea situaţiei statului de drept, combaterea corupţiei şi independenţa justiţiei". Premierul olandez a mai declarat: “Ceea ce dorim sunt garanţii absolute că cele două ţări aplică criteriile Schengen. Avem nevoie de rapoarte favorabile în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care să confirme că cele două state fac ceea ce este necesar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Există progrese, dar nu sunt suficiente".

Scop şi obiective

Scopul tezei de faţă este abordarea comparată privind aderarea României şi Bulgariei la UE în 2007. Impactul cercetării desfăşurate în vederea elaborării tezei de licenţă devine major nu atât prin oferirea soluţiilor concrete, imediate şi universal valabile, o atare finalitate aşteptată fiind nu doar exagerat de ambiţioasă, ci chiar nerealistă, cât prin analizarea situaţiei actuale. Identificarea zonelor de necesară şi imediată intervenţie şi urmărirea unor direcţii considerate iniţial prioritare pentru România şi Bulgaria. Dată fiind complexitatea tematicii şi insuficienta abordare a acesteia de către literatura de specialitate, cercetarea nu-şi poate propune rezolvarea ansamblului problematicii în noul context de evoluţie a spaţiului european, precis identificate şi formulate, intenţionând în acelaşi timp definirea unor noi puncte de plecare, cât mai stabile şi ferm conturate, pentru dezvoltarea unor cercetări ulterioare în domeniu.