Arta guvernării

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 126 în total
Cuvinte : 58238
Mărime: 430.46KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Extras din document

INTRODUCERE

Termenii de politic și politică se originează în grecescul polis (cetate/oraș-stat, cu înțeles de comunitate care „cuprinde în sine” toate problemele umane ce-i sunt specifice). Există o diversitate de concepții cu privire la modul cel mai adecvat de definire a politicului și politicii. În cele ce urmează, vom aborda câteva dintre acestea. Unele interpretări insistă asupra politicii în sens de putere, respectiv asupra problemelor organizării și conducerii comunităților sau societății. Conform acestor concepții, politica este activitatea socială de dobândire/obținere, păstrare/menținere și gestionare a puterii.

Robert E. Goodin și Hans-Dieter Klingemann arată în Manual de știință politică (1996) politica poate fi cel mai bine caracterizată ca folosire constrânsă a puterii sociale. De Studierea sa poate fi definită ca studierea naturii și a surselor acelor constrângeri și a tehnicilor pentru pentru folosirea puterii sociale în cadrul acelor constrângeri, constrângerile sub care operează actorii politici și manevrarea strategică pe care ele o generează și o implică ni se par a constitui esența politicii. Analiza acelor constrângeri se situează în inima stidiului politicului. Este sugestivă, în acest sens, și afirmația făcută de Hans Morgenthau în lucrarea Scientific Man versus Power Politics, potrivit căreia „Politica este o luptă pentru putere”.

Merriam-Webster Dictionary conferă termenului de politică următoarele sensuri: arta sau știința de a guverna; arta sau știința care se ocupă cu ghidarea și influențarea politicilor guvernamentale; arta sau știința care se ocupă cu câștigarea și menținerea controlului asupra guvernării.

Funcționarea puterii instituite în toate formele de organizare umană se exprimă prin acte de decizie/decizii, produsul acestora fiind „politicile” ce urmează să se execute la nivelul guvernării societății, conducerii întreprinderilor economice și financiare, funcționării unui partid politic, la nivel sindical sau la cel al altei organizații (culturale, religioase etc.). Având în vedere că organizarea și conducerea societății se realizează într-un cadrul social cu resurse limitate, sunt necesare decizii cu privire la modul de alocare autoritară a valorilor (David Easton). Conform interpretărilor de acest fel, domeniul politic este cel al deciziilor privitoare la sfera publică (cea a intereselor colective, sociale), indiferent de caracterul lor (administrativ, juridic, de putere, de ordin social etc.).

David Miller arată în Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (The Blackwell Encyclopedia of Political Thought, 1991) că: „Politica poate fi definită pe scurt ca fiind procesul prin care un grup de oameni cu opinii și interese inițial divergente ajung la decizii colective socotite îndeobște ca fiind obligatorii pentru respectivul grup și impuse ca o linie de conduită comună”. Merriam-Webster Dictionary conferă termenului de politică și următoarele două sensuri: complexul tuturor relațiilor dintre oamenii care trăiesc într-o societate; relațiile sau comportamentul în cazuri particulare, în special așa cum apar ele din punct de vedere politic.

Alte concepții influente prezintă politicul drept domeniu al asigurării ordinii sociale interne și securității externe a comunităților. Nicio societate, nici măcar comunitățile mai mici decât societatea în ansamblul ei, nu poate exista fără un minimum de norme, de reglementări, de rutină comportamentală etc. care să-i asigure stabilitatea și siguranța. Politicul este deci ansamblul preocupărilor pentru asigurarea ordinii sociale necesare.

Întrucât ordinea presupune un minimum de compromis și consens între diferitele grupuri de interese existente, iar interesele pot fi convergente sau divergente, scopul politicii este: de a concilia/armoniza interesele diverse din societate, de a modera conflictele, tensiunile și clivajele (activitate de tip cooperativ/care ține de cooperare); de a statornici, legaliza și legitima dominația unor membri ai comunității asupra altora, a unor interese asupra altora (activitate de tip conflictual/ex. marxismul prezenta istoria ca un lung șir de lupte între clasele sociale).

În lucrarea Politics: Who Gets What, When, How (1936), Harold Lasswell arăta că politica se referă la „cine ce obține, când și cum”, în timp ce David Easton definea politicul, în The Political System: An Inquiry into the State of Political Science (1953) ca: „alocarea autoritară a valorilor” (valori - în sens de resurse politice). Politica ar avea, astfel rolul de a interveni pentru medierea conflictelor dintre grupuri în procesul de distribuție și alocare a resurselor necesare dezvoltării sociale.

Este o realitate că, nu numai la nivelul simțului comun, dar chiar și în destule dezbateri teoretice, termenii de „politic” și „politică” sunt confundați și substituiți unul prin celălalt. Această situație l-a determinat pe William Connolly (The Terms of the Political Discourse, 1974) să considere că „politicul” este un fel de „concept-greblă” („le concept en grappe”), adică un concept care cumulează o multitudine de înțelesuri. Concepțiile pe care le vom reține sunt acelea care fac referire la o anumită distincție între politică și politic. Astfel, În concepția lui Julien Freund (L'Essence du politique, 1965), politicul este un element invariabil al realității sociale, care rămâne același în pofida tuturor modificărilor ce se produc de-a lungul timpului la nivelul politicii, un fenomen social obiectiv, în timp ce politica reprezintă o manifestare istoricește variabilă a politicului, este o activitate subiectivă, de permanentă revizuire a structurii politice prin intermediul ideilor, credințelor sau reprezentărilor grupurilor sociale.

Bibliografie

1. Ahrweiler, H., Ideologia politică a Imperiului Bizantin, Editura Corint, Bucureşti, 2002

2. Albright, M., Doamna Secretar de Stat, Bucureşti, RAO International Publishing Company, 2004

3. Babuş, E., Bizanţul. Istorie şi spiritualitate , Editura Sofia , Bucureşti , 2007

4. Berstein, S, Istoria Europei, vol.5, Editura Institutul European, Iasi, 1998

5. Boniface, P., Relațiile Est-Vest 1945-1991,Editura Institutul European, Iași, 1998

6. Brătianu, Gh.I.,Marea Neagră . De la origini până la cucerirea otomană , vol.II, Editura Meridiane , Bucureşti, 1988

7. Breuning, M., Foreign Policy Analysis, ed. Palgrav Macmillan, 2007

8. Burdeau, G., La politique aux pays des merveilles, Paris P.U.F., 1979

9. Constantiniu, F., De la războiul fierbinte la războiul rece, Editura Corint, București, 1998

10. DEX, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998

11. Diehl, Ch., Bizanţ,mărire şi decădere, Editura Naţionala Ciornei, Bucureşti, 1940

12. Ducellier, A., Le drame de Byzance, Editura Hachette, Paris, 1976

13. Edelman, M., Politica şi utilizarea simbolurilor, Ed. Polirom, Iaşi, 1999

14. Fagen, R.R., Politics and Communications, Little Brown and Co., 1966

15. Frigioiu, N., Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, Cursuri universitare, Bucureşti, Editura comunicare.ro

16. Gheorghe, R., Cultură şi civilizaţie –Repere istorice şi axiologice, Editat de Universitatea Politehnică, Bucureşti, 1999

17. Grawitz, M., Leca, J. (eds.), Traité de science politique, vol. III, L'action politique, PUF, Paris, 1985

18. Jung, C.G., Tipuri psihologice, Bucureşti, Humanitas, 1997

19. Măgureanu, V., Studii de sociologie politică. București, Albatros, 1997, p. 64

20. Mills, C.W., The Power Elite, Oxford University Press, New Zork, 1956

21. Moreau Defarges, Ph., Relații internaționale dupa 1945, Editura Institutul European, 2001

22. Obolensky, D., Un Commanwealth medieval: Bizanţul. Europa de Răsărit , 500-1433, Editura Corint , Bucureşti, 2002

23. Papacostea, Ș., Românii în secolul al XIII lea -Între cruciată şi Imperiul Mongol ,Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993

24. Pareto, V., Traité de sociologie générale, Payot, Paris, 1919, apud Măgureanu, V., Studii de sociologie politică, Bucureşti, Editura Albatros, 1998

25. Rocher, G., Introduction á la sociologie générale, vol. III, Le Changement social, Ed. H.M.H., Paris, 1968, p.136, apud Măgureanu, V., Studii de sociologie politică, Bucureşti, Editura Albatros, 1998

26. Runciman, S., La cilivisation byzantine 330-1453, Editura Payot , Paris , 1934 , p. 62

27. Schwartzenberg, R.G., L'Etat spectacle. Essai sur et le contre le Star systeme en politique, Paris, Ed. Flamarrion, 1977

28. Stoiciu, A., Comunicarea politică, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2000

29. Teodorescu, B., Marketing politic şi electoral, Ed. SNSPA, Bucureşti, 2001

30. Treadgold, W., O istorie a statului şi a societăţi bizantine , vol II, Editura Institutul European , Iaşi , 2004Bréhier, L., Le Monde Byzantin-Vie et mort de Byzance, Editura Albin Michel, Paris, 1969

Preview document

Arta guvernării - Pagina 1
Arta guvernării - Pagina 2
Arta guvernării - Pagina 3
Arta guvernării - Pagina 4
Arta guvernării - Pagina 5
Arta guvernării - Pagina 6
Arta guvernării - Pagina 7
Arta guvernării - Pagina 8
Arta guvernării - Pagina 9
Arta guvernării - Pagina 10
Arta guvernării - Pagina 11
Arta guvernării - Pagina 12
Arta guvernării - Pagina 13
Arta guvernării - Pagina 14
Arta guvernării - Pagina 15
Arta guvernării - Pagina 16
Arta guvernării - Pagina 17
Arta guvernării - Pagina 18
Arta guvernării - Pagina 19
Arta guvernării - Pagina 20
Arta guvernării - Pagina 21
Arta guvernării - Pagina 22
Arta guvernării - Pagina 23
Arta guvernării - Pagina 24
Arta guvernării - Pagina 25
Arta guvernării - Pagina 26
Arta guvernării - Pagina 27
Arta guvernării - Pagina 28
Arta guvernării - Pagina 29
Arta guvernării - Pagina 30
Arta guvernării - Pagina 31
Arta guvernării - Pagina 32
Arta guvernării - Pagina 33
Arta guvernării - Pagina 34
Arta guvernării - Pagina 35
Arta guvernării - Pagina 36
Arta guvernării - Pagina 37
Arta guvernării - Pagina 38
Arta guvernării - Pagina 39
Arta guvernării - Pagina 40
Arta guvernării - Pagina 41
Arta guvernării - Pagina 42
Arta guvernării - Pagina 43
Arta guvernării - Pagina 44
Arta guvernării - Pagina 45
Arta guvernării - Pagina 46
Arta guvernării - Pagina 47
Arta guvernării - Pagina 48
Arta guvernării - Pagina 49
Arta guvernării - Pagina 50
Arta guvernării - Pagina 51
Arta guvernării - Pagina 52
Arta guvernării - Pagina 53
Arta guvernării - Pagina 54
Arta guvernării - Pagina 55
Arta guvernării - Pagina 56
Arta guvernării - Pagina 57
Arta guvernării - Pagina 58
Arta guvernării - Pagina 59
Arta guvernării - Pagina 60
Arta guvernării - Pagina 61
Arta guvernării - Pagina 62
Arta guvernării - Pagina 63
Arta guvernării - Pagina 64
Arta guvernării - Pagina 65
Arta guvernării - Pagina 66
Arta guvernării - Pagina 67
Arta guvernării - Pagina 68
Arta guvernării - Pagina 69
Arta guvernării - Pagina 70
Arta guvernării - Pagina 71
Arta guvernării - Pagina 72
Arta guvernării - Pagina 73
Arta guvernării - Pagina 74
Arta guvernării - Pagina 75
Arta guvernării - Pagina 76
Arta guvernării - Pagina 77
Arta guvernării - Pagina 78
Arta guvernării - Pagina 79
Arta guvernării - Pagina 80
Arta guvernării - Pagina 81
Arta guvernării - Pagina 82
Arta guvernării - Pagina 83
Arta guvernării - Pagina 84
Arta guvernării - Pagina 85
Arta guvernării - Pagina 86
Arta guvernării - Pagina 87
Arta guvernării - Pagina 88
Arta guvernării - Pagina 89
Arta guvernării - Pagina 90
Arta guvernării - Pagina 91
Arta guvernării - Pagina 92
Arta guvernării - Pagina 93
Arta guvernării - Pagina 94
Arta guvernării - Pagina 95
Arta guvernării - Pagina 96
Arta guvernării - Pagina 97
Arta guvernării - Pagina 98
Arta guvernării - Pagina 99
Arta guvernării - Pagina 100
Arta guvernării - Pagina 101
Arta guvernării - Pagina 102
Arta guvernării - Pagina 103
Arta guvernării - Pagina 104
Arta guvernării - Pagina 105
Arta guvernării - Pagina 106
Arta guvernării - Pagina 107
Arta guvernării - Pagina 108
Arta guvernării - Pagina 109
Arta guvernării - Pagina 110
Arta guvernării - Pagina 111
Arta guvernării - Pagina 112
Arta guvernării - Pagina 113
Arta guvernării - Pagina 114
Arta guvernării - Pagina 115
Arta guvernării - Pagina 116
Arta guvernării - Pagina 117
Arta guvernării - Pagina 118
Arta guvernării - Pagina 119
Arta guvernării - Pagina 120
Arta guvernării - Pagina 121
Arta guvernării - Pagina 122
Arta guvernării - Pagina 123
Arta guvernării - Pagina 124
Arta guvernării - Pagina 125
Arta guvernării - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • Arta guvernarii.doc

Alții au mai descărcat și

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Blocada Berlinului

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Miscarea Legionara, Evolutie Politica si Ideologica in Context International

Mişcarea Legionară, Garda de fier, C. Z. Codreanu, constituiau în perioada dintre anii 1947-1989 subiecte ale istoriei ce nu puteau fi abordate din...

Dimensiunea economică a PEV în Europa de Est - analiză din perspectiva raportului dezvoltare, condiționalitate politică și securitate

Politica Europeană de Vecinătate – între securitate şi dezvoltare economică Integrarea europeană a fost concepută în 1950, în mare măsură ca un...

Principalele Idei Politice ale lui Platon și Aristotel

Platon si Aristotel, doi filosofi ai celui de-al IV-lea secol, au avut viziuni aflate la poli opusi, privind politica si filosofia în general....

Implicații ale Statisticii în Procesul de Management Respectiv ale Managementului în Procesul de Prelucrare a Datelor Statistice

2. Motivaţie „Cunoaşterea cuvintelor duce la cunoaşterea lucrurilor” Platon De cele mai multe ori când pornim pe un nou drum al cunoaşterii ne...

Anarhia și Consecințele Ei

Extrăgându-si sevele din indelungata traditie a filosofiei politice, precum si din antropologia de nuanţă pesimistă, realismul politic face...

Diplomația între realism și idealism - Studiul teoriilor internaționale

Introducere Scena internațională actuală se află intr-o continuă preocupare în materie de identificare și prevenire a diverselor forme de conflict...

Gândirea Politică Medievală

Introducere Există mai multe nuanţări ale termenului de politic, politică, dar, încă din primele premise etimologice ale Polis-ului grecesc,...

Guvernarea Economiei in Era Globalizarii

Guvernarea economica este o premisa esentiala pentru o mai buna stabilitate politica si a evolutiei democratice. O posibila teorie de guvernare a...

Ai nevoie de altceva?