Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global

Licență
5.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 46353
Mărime: 319.65KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dorin Dolghi
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE SPECIALIZAREA: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

Cuprins

Lista abrevierilor utilizate în text 4

Lista figurilor 5

Lista schemelor 5

Lista anexelor 5

INTRODUCERE 6

CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ABORDĂRI TEORETICE 8

1.1. Caracteristicile sistemului international după 1990 8

1.2. Cum poate fi definit un actor al sistemului international 11

1.2.1. Conceptul de uniune supranatională 13

1.2.1.1. O definitie a supranationalismului 13

1.2.1.2. Uniunea supranatională 13

1.2.2. Conceptualizarea termenilor de „actor” si „actorie” 14

1.2.3. Dimensiunea juridică a termenului de „actor” 15

1.3. Teorii ce iau în consideratie importanta actorilor 16

1.3.1. Relatiile internationale si abordările teoretice ale conceptelor de „actor” si „statutul de actor” 17

1.3.1.1. Teorii clasice 17

1.3.1.2. Teorii moderne 18

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI ȘI PARTICULARITĂȚI ALE UE CA ACTOR GLOBAL 20

2.1. Conturarea personalitătii juridice a UE 20

2.1.1. Ce spun tratatele- 20

2.1.2. Prevederi ale dreptului international 21

2.1.3. Personalitatea juridică a UE în practică 23

2.1.3.1. Puterea de a încheia tratate 23

2.1.3.2. Dreptul de delegatie 24

2.1.4. Are UE personalitate juridică sau nu- 25

2.2. Constructia statutului international de actor al UE: Prezentă, Oportunitate, Capabilitate 26

2.2.1. Prezenta 26

2.2.2. Oportunitatea 29

2.2.3. Capabilitatea 31

2.2.3.1. Formularea politicilor 32

2.2.3.2. Disponibilitatea instrumentelor politice 34

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: POLITICA EUROPEANĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE 37

3.1. O incursiune în istoria PESA 38

3.1.1. Evolutia Europeană din punctul de vedere al securitătii si apărării 38

3.1.2. Localizarea PESA în procesul de evolutie 45

3.2. Caracteristici ale PESA 47

3.2.1. Cadrul institutional al PESA 49

3.2.1.1. Procesul de luare a deciziilor 49

3.2.1.2. Structura institutiilor în domeniul PESA 51

3.3. Procesul decizional si instrumentele civile si militare în managementul crizelor ale domeniului PESA 55

3.3.1 Procesul decizional în managementul crizelor 55

3.3.2 Instrumente civile si militare în managementul crizelor 57

3.4. Obiective si Misiuni PESA 64

3.4.1. Obiective strategice Europene 64

3.4.2. Misiuni 65

3.5. Viitorul PESA 66

CONCLUZII 69

BIBLIOGRAFIE 73

A. Cărţi de specialitate 73

B. Lucrări şi articole de specialitate 73

C. Documente, Regulamente, Acorduri şi rapoarte oficiale; legislaţie 75

D. Periodice, reviste, statistici 77

SITOGRAFIE 77

ANEXE 78

Extras din document

În secolul XXI, ţările care vor înregistra cel mai mare succes vor fi cele care sunt capabile nu numai să se adapteze tendinţelor globale ci să şi privească dincolo de graniţele lor şi să relaţioneze cu alte ţări. Cu valorile, legile şi instituţiile sale comune, UE deţine poziţia unică prin care să ajute ţările şi popoarele noastre să înfrunte aceste provocări globale. Este însă important să fii realist în ceea ce priveşte dimensiunea acestor provocări, dar şi cu privire la dimensiunea, natura şi urgenţa răspunsului UE.

UE a jucat în ultimii 50 de ani un rol esenţial în asigurarea prosperităţii şi securităţii continentului nostru: a înfruntat provocarea de a reclădi pacea din ruinele şi distrugerile cauzate de război; a înlăturării barierelor economice şi comerciale prin crearea Pieţei Unice; a promovării unui angajament comun pentru democraţie şi libertate pe cuprinsul unei UE reunificate şi extinse, cu 27 de State Membre; a unui rol de frunte în lupta împotriva sărăciei globale.

Acum, la începutul secolului XXI, echilibrul activităţii economice globale se modifică odată cu afirmarea Chinei, Indiei şi a altor economii emergente. Transformările din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei au condus la o aprovizionare globală cu bunuri, la fluxuri de capital globale, precum şi la apariţia de noi ameninţări globale la adresa securităţii noastre, mergând de la terorism la schimbările climatice. Aceste evoluţii dau naştere unor noi provocări şi noi posibilităţi pe care fondatorii UE nu le-ar fi putut anticipa niciodată.

Aşa cum Europa a înfruntat cu succes provocările perioadei de după 1945, UE poate asigura acum baza strategiei noastre pentru depăşirea acestor noi provocări globale şi pentru a merge înainte. Dar pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o Europă mai deschisă spre exterior, o Europă globală, care să poată stabili o nouă strategie pentru globalizare în care să se pună accentul pe deschidere, echitate şi pe importanţa cooperării între naţiuni. Acest lucru este necesar deoarece contextul proiectului european s-a modificat în mod considerabil. În deceniile care au urmat imediat după 1945, provocarea a constat în a ridica Europa din starea de distrugere cauzată de cel de-al Doilea Război Mondial; în a ajuta la refacerea structurii de bază a ţărilor noastre, la reconstruirea şi consolidarea democraţiei, precum şi la conectarea intereselor statelor din Europa de Vest prin integrarea economiilor lor în vederea asigurării unei păci durabile.

Astăzi, însă, naţiunile Europei trebuie să răspundă la schimbările fundamentale şi încărcate de consecinţe ale globalizării. Problema care se pune acum nu se rezumă numai la modul de funcţionare efectivă a unei UE extinse la 27 de State Membre, ci la modul cum relaţionează acestea cu restul lumii. După cum a observat José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, „Europa globală trebuie să fie o Europă deschisă. Trebuie să fie o Europă care priveşte în afară. Şi ea poate şi trebuie să reziste în faţa celor care răspund la globalizare prin retragerea în spatele barierelor protecţioniste".

Prin această lucrare se doreste evidentierea rolului important al Uniunii pe scena mondială din perspectiva faptului că Uniunea îsi conturează un rol de actor global – acest lucru fiind un studiu din ce în ce mai dezbătut în abordările Relatiilor Internationale. Acest statut de actor, dacă se va materializa complect, ii va aduce o serie de facilităti UE în abordarea si rezolvarea problemelor economice, politice si sociale la nivel international – al statelor membre si în relatiile cu alti actori ai sistemului.

În realizarea acestei lucrări, am utilizat 14 lucrări bibliografie, cele mai importante fiind: Bretherton, C., Ponton, G., Global Politics: An Introduction, 1996, Oxford, Ed. Blackwell; Bretherton, C.; Vogler, J., The European Union As a Global Actor, Editia a 2-a, 2006, Editura Routledge; Cosgrove, C. A., Twichett, K.J. The new International actors: The UN and EEC, 1999, Londra, Editura Macmillan; Păun, Nicolae, Istoria constructiei europene, Cluj Napoca, 1999, Editura Fundatiei pentru Studii Europene si Girardet, R., Apărarea Europei, Tradusă de Gangalău, B.; Antoniu, I., 2005, Editura Institutul European.

Lucrarea este structurată pe trei mari capitole. Capitolul unu este intitulat: „Delimitări conceptuale si abordări teoretice”; cel de-al doilea capitol l-am intitulat: „Caracteristici ale UE ca actor global si în cele din urmă, capitolul trei, fiind un studiu de caz asupra PESA.

În primul capitol am delimitat conceptual notiunile de „actor” si cel de „statut de actor”, relatii care decurg din aceste caracteristici, fiind determinate de actiunile întreprinse de alti actori existenti după perioada Războiului Rece. Tot aici am mai prezentat caracteristicile sistemul international după această perioadă (1990), sfârsitul Războiului Rece, divizarea URSS, unificarea Germaniei, respectiv transformările economice si sociale ale Europei Centrale si de Est care au schimbat radical mediul european în interiorul căruia s-au dezvoltat Comunitătile Europene. Tot aici am evidentiat contextul disparitiei vechiului sistem bipolar, si aparitia caracteristicilor unui nou sistem multipolar. În cadrul acestui capitol am mai definit termenul de actor si formele acestui statut din perspectiva influentei asupra sistemului international (statul national, uniunea supranatională), actorii si raporturile dintre acestia, definind teoria sistemelor. Continuarea dezvoltării economico-sociale determinând multiplicarea atât a tipurilor de actori, cât si a raporturilor dintre acestia, conducând la adâncirea integrării în cadrul sistemului. Am oferit de asemenea si perspective asupra acestor concepte de la Teoriile Relatiilor Internationale, până la cele oferite Dreptul International, teorii importante care iau în consideratie importanta actorilor.

Al treilea capitol, este structurat pe două subcapitole mari, în cadrul cărora am surprins prevederi ale tratatelor si ale dreptului international în conturarea personalitătii juridice a UE. Aici aducând ca argumente puterea Uniunii de încheia tratate si dreptul său de delegatie. De asemenea am conturat constructia statutului international de actor al UE prin prisma a trei concepte definitorii: prezentă, oportunitate, si capabilitate. Prezenta conceptualizează abilitatea UE, prin virtutea existentei sale, să exercite influentă dincolo de granite. Oportunitatea se referă la contextul extern al ideilor si evenimentelor care permit sau constrâng actiunea UE. Capabilitatea se referă la contextul intern al actiunii (sau inertia) externe UE – acele aspecte ale proceselor politicii UE care constrâng sau îngăduie actiunea si deci, guvernează abilitatea uniunii de a valorifica prezenta sau de a răspunde oportunitătilor.

Ultimul capitol, capitolul 3 al lucrării, constituie o analiză amănuntită a PESA. Este structurat pe 5 subcapitole care cuprind caracteristicile principale ale PESA, de la înfiintare, până în zilele noastre. Aici am inclus istoria PESA din perspectiva contextului European de securitate si apărare; de asemenea am prezentat cadrul decizional al PESA; un element important fiind de asemenea procesul de actiune în managementul crizelor si în cele din urmă, în ultimul subcapitol, am mentionat obiectivele si actiunile PESA. Acest ultim capitol demonstrează importanta UE în domeniu al securitătii si apărării globale, si astfel definind-o ca un important actor militar la scară globală.

Anexele lucrării constituie un important punct de vedere în acest sens, reprezentând cheltuielile si colaborarea în misiunile PESA, a statelor membre UE sau ale celor în curs de aderare, în domeniul apărării si securitătii, totodată evidentiindu-se astfel caracterul international al PESA. Acestea presupun cheltuieli pentru echipamente militare, dezvoltare si cercetare în acest domeniu, personal militar, si de asemenea numărul de forte disponibile pentru detasare sau care au fost detasate de către state în misiunile trecute sau actuale ale PESA.

Preview document

Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 1
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 2
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 3
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 4
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 5
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 6
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 7
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 8
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 9
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 10
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 11
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 12
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 13
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 14
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 15
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 16
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 17
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 18
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 19
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 20
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 21
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 22
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 23
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 24
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 25
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 26
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 27
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 28
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 29
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 30
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 31
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 32
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 33
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 34
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 35
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 36
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 37
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 38
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 39
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 40
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 41
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 42
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 43
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 44
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 45
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 46
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 47
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 48
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 49
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 50
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 51
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 52
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 53
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 54
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 55
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 56
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 57
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 58
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 59
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 60
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 61
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 62
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 63
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 64
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 65
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 66
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 67
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 68
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 69
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 70
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 71
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 72
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 73
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 74
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 75
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 76
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 77
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 78
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 79
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 80
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 81
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 82
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 83
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 84
Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Conceptualizarea Uniunii Europene ca Actor Global.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul negocierilor diplomatice în soluționarea diferendelor internaționale

INTRODUCERE De-a lungul întregii sale evoluţii, omenirea a fost şi este marcată la o scară spaţială sau temporală mai mică sau mai mare, de...

Politica externă a marilor puteri în bazinul Mării Negre și sud-estul Europei - realități și controverse

INTRODUCERE Actualitatea lucrării. Având în vedere, că Republica Moldova este un stat tînăr, cuprins în prezent de procesele complexe de tranziţie...

Politica Europeană de Securitate și Apărare

INTRODUCERE Statele sunt interesate de apărarea şi securitatea lor, întrucât mediul strategic internaţional de securitate este într-o continuă...

Paralelă între Comunism și Capitalism

INTRODUCERE Odată cu înfrângerea Germaniei şi cu prăbuşirea sistemului nazist, Europa avea nevoie de un nou sistem ideologic. Şi, când spun asta,...

Conflictul din Nagorno Karabakh și implicațiile sale geopolitice

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa problemei abordate. În ultimii ani se poate observa la nivel regional un interes sporit pentru ţările din...

Terorismul Internațional în Contextul Globalizării

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Printre problemele majore cu care se confruntă în permanenţă comunitatea mondială în prim-plan s-a...

Politica de Securitate și Apărare a Uniunii Europene - Factor de Echilibru în Lumea Contemporană

Prefată Am ales această temă deoarce în contextul în care ameninţările din estul Europei au dispărut, dezbaterile pe problema securităţii europene...

Aspecte Politice și Juridice Specifice Etapei post-aderare a României la Uniunea Europeană

Introducere Pornind de la ideea conform căreia integrarea în structurile Uniunii Europene a reprezentat dintotdeauna o dimensiune intrinsecă...

Ai nevoie de altceva?