Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 31910
Mărime: 440.28KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Introducere.3

Metodologia cercetării şi sursele de informare.5

CAPITOLUL I - Istoric al implicării femeii în viaţa publică şi politică în România, până

la perioada Comunismului.6

I.1. De la natura la cultura politică.6

I.2. Feminism si politici de gen: o abordare generală.7

I.3. Valurile feministe.9

I.4. Amplificarea şi maturizarea mişcării de emancipare a femeii române între anii 1929 şi 1948.11

I.5. Condiţia muncii feminine.12

I.6. Statutul juridic şi politic al femeii.14

I.7. Militantismul feminist al anilor '30.16

I.8. O nouă victorie pe drumul spre egalitate.22

I.8.1. Familia şi politica.23

I.8.2. Contribuţia femeilor în viaţa de stat.24

I.9. Dreptul de a vota.25

I.9.1. Pregătirea femeilor.25

I.9.2. Să se înscrie femeile în partide politice ?.26

I.9.3. Femeile în viaţa politică.27

CAPITOLUL II - Comunismul şi implicaţiile acestuia asupra condiţiei femeii.30

II.1. Modelul stalinist.31

II.2. Propaganda emancipării mişcării feministe în România.32

II.3. Politicile de gen: între ideologia egalităţii şi patriarhatul de stat.34

II.3.1. Egalitatea politică.34

II.3.2. Egalitatea economică.35

II.3.3. Educaţia egală.36

II.3.4. Egalitatea în viaţa privată.37

II.3.5. Politicile reproductive sau maternitatea .37

II.4. Factorii politici ce stopează sau încetinesc emanciparea femeilor şi atenuarea discriminării de gen în România ultimilor 20 de ani.38

2.5. Identitatea femeii în perioada lui Nicolae Ceauşescu.40

2.6. Imaginea femeii noi.44

2.7. Femei politice reprezentative ale perioadei comuniste.45

2.8. Concluzii.50

CAPITOLUL III - Postcomunismul şi implicaţiile acestuia asupra condiţiei femeii.51

III.1. Relaţiile de gen şi transformarea acestora în tranziţia postcomunistă.51

III.2. Reprezentarea politică a femeilor.52

III.2.1 Neotradiţionalismul.52

III.2.2. Partide si reprezentare.53

III.3. Organizarea politică a femeilor.54

III.4. Patriarhatele tranziţiei româneşti.55

III.4.1. Crearea patriarhatului modern.55

III.5. Dezvoltarea mişcării feminsite în România.55

III.6. Viaţa publică şi participarea la decizie .56

III.7. Oportunităţi egale în Regiunea de Vest.59

III.8. De ce nu avem mai multe femei în Parlament şi în Guvern ?.61

III.9. O constatare particulară – există două femei periculoase pentru impostura politică:

Mona Muscă şi Monica Macovei.62

III.10. Cele mai apreciate femei din politica românească din ultimii 10 ani.64

Concluzii.75

Bibliografie.77

Extras din document

INTRODUCERE

Lucrarea de faţa îşi propune să ilustreze impactul pe care feminismul îl are în societatea noastră, în trei capitole care decurg în funcţie de evoluţia conceptului de feminism în România, de la începutul implicării femeii în viaţa socială şi politica şi până în zilele noastre. Tema acestei lucrări urmeză astfel un fir istoric care surprinde evoluţia femeii în societatea românească a secolelor XX şi XXI.

Principalul obiectiv al lucrării de faţă se desfăşoară în jurul dorinţeide a contura şi totodată demonstra existenţa unei evoluţii în dimensiunea profesională a femeii începând din perioada anterioară Revoluţiei din anul 1989 şi continuând până în prezent.

Un aspect deosebit de important de care trebuie să ţinem cont este faptul că identitatea de gen este un construct complex aflat sub presiunile normative sociale iar numeroasele tentative de influenţare a acesteia se soldează în general cu un deznodământ grav tradus prin incapacitatea indivizilor de a se adapta la contextul social din care fac parte.

Teoriile feministe enunţate în numeroase lucrări ale personalităţilor cunoscute evidenţieză raportul de putere dintre femei şi bărbaţi, raport ce situează femeia într-o poziţie inferioară, prin constanta promovare şi susţinerea prejudecăţilor, a stereotipurilor de gen şi a imaginilor tradiţionale ale femeii.

Femeile şi bărbaţii trăiesc multe experienţe diferite, alături de experienţele comune. Adesea aceste diferenţe sunt ignorate, fără a lua în considerare efectele lor asupra reprezentanţilor celor două sexe şi asupra statutului lor cetăţenesc. Se ignoră faptul că relaţiile dintre reprezentanţii celor două sexe, relaţiile de gen, sunt şi relaţii de putere. Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei democraţii care doreşte să ia măsuri ca opiniile femeilor şi bărbaţilor să se bucure de aceeaşi greutate şi influenţă. A milita pentru drepturi reale pentru femei înseamnă a tinde către o societate care să dea dovadă de generozitate şi de o toleranţă care să poată crea drepturi cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi. Problematica egalităţii şanselor între femei şi bărbaţi şi a nediscriminării reprezintă concepte esenţiale care guvernează societatea în contextul actual, atât pe plan internaţional, dar şi comunitar.

Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene şi a României şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor europene şi naţionale de creştere economică, ocupare a forţei de muncă şi a coeziunii sociale.

Cu toate că inegalităţile încă există, în ultimele decenii au avut loc numeroase schimbări care au înlocuit în mare parte viziunea tradiţională a femeilor, cu dorinţa de stabilire a unei egalităţi autentice, precum şi încurajarea participării active a acestora la viaţa socială şi politică. Prin înlocuirea vechilor modele de percepţie, se poate ajunge la o stare de armonie şi o mai bună înţelegere a modului în care societatea poate fi un spaţiu lipsit de disfuncţionalităţi.

Cu toate acestea nu pot fi trecute cu vederea acele atitudini discriminatorii care încă mai persistă în societate şi care contravin noilor tendinţe de umanizare. Pentru soluţionarea problemelor de gen este nevoie atât de timp şi răbdare cât şi de tact.

În ultimii ani, studiile de gen au început să capete o mai mare importanţă şi în ţările post-socialiste ca urmare a identificării unei necesităţi de a descoperi elementele care au stat la baza formării diferenţelor de gen ce persistă şi în prezent. Combaterea inegalităţilor existente între femei şi bărbaţi în toate sferele societăţii este o provocare pe termen lung, deoarece atrage o serie de modificări structurale şi comportamentale, precum şi o redefinire a rolurilor femeilor şi bărbaţilor. Procesul este lent, iar diferenţele între cele două sexe persistă în ceea ce priveşte rata de angajare, numărul orelor de lucru, posturile de răspundere, îndatoririle casnice sau riscul de sărăcie.

Cadrul comunist a creat condiţii şi modele diferenţiate de comportament precum şi tipuri de discriminare diferite. Existenţa unei propagande comuniste menite să aplatizeze diferenţele de gen face şi mai necesară tratarea acestei probleme, identificarea etapelor şi a modalităţilor care au stat la baza depăşirii acestui stadiu inadecvat de dezvoltare.

Problema constă în stabilirea particularităţilor identităţii de gen în condiţiile modificării rolurilor sociale ce ar asigura adaptarea mai adecvată la condiţiile noi de viaţă şi integrarea eficientă într-o societate în permanentă schimbare. Este necesară încercarea opririi fenomenelor de segregare a sexelor şi de însuşire a rolurilor tradiţionale care fac parte din două lumi diferite în schimbul unei reconcilieri a rolurilor pentru o mai bună funcţionare a indivizilor în societate.

Lipsa unor profesionişti îngreunează conştientizarea acestei probleme şi face cu atât mai dificilă transpunerea ei la nivelul simţului comun înrădăcinat de-alungul secolelor de existenţă. Luând în considerare toate aceste aspecte, vă invit să parcurgeţi următoarele pagini care vă vor introduce într-o incursiune în lumea feminismului şi a politicilor de gen în România.

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI SURSE DE INFORMARE

Această lucrare se vrea a fi o trecere în revistă a tuturor schimbărilor petrecute în viaţa socială şi politică a femilor din spaţiul românesc, schimbări ce continua să se producă şi în zilele de azi. Deşi epoca modernă a marcat începutul mişcării de femei, ea nu epuizează mulţimea reacţiilor publice sau private ale femeilor faţă de condiţia lor în societate şi familie. Iniţial, protestele femeilor nu au avut o ideologie clar definită, dar ulterior ele au fost însoţite de o serie de teorii feministe.

Egalitatea de gen nu este numai o chestiune de diversitate şi echitate socială, ci este, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru atingerea obiectivelor de creştere durabilă, ocuparea forţei de muncă, competitivitate şi coeziune socială.

Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială, atât la nivelul regiunilor de dezvoltare, cât şi la nivel naţional. Dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul public şi privat, inclusiv societatea civilă. Protecţia socială şi incluziunea socială pot fi promovate prin acţiuni de combatere a discriminării, promovarea egalităţii de şanse şi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul de marginalizare socială. În primul capitol În elaborarea lucrării am încercat să urmez un fir logic, în primul rând pentru a stârni interesul cititorului cu fiecare capitol avansat şi, în cel de-al doilea rând pentru a avea o creştere progresivă a fluidităţii informaţiilor.

Preview document

Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 1
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 2
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 3
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 4
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 5
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 6
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 7
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 8
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 9
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 10
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 11
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 12
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 13
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 14
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 15
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 16
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 17
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 18
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 19
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 20
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 21
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 22
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 23
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 24
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 25
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 26
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 27
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 28
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 29
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 30
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 31
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 32
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 33
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 34
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 35
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 36
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 37
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 38
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 39
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 40
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 41
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 42
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 43
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 44
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 45
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 46
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 47
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 48
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 49
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 50
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 51
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 52
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 53
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 54
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 55
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 56
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 57
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 58
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 59
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 60
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 61
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 62
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 63
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 64
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 65
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 66
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 67
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 68
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 69
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 70
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 71
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 72
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 73
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 74
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 75
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 76
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 77
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 78
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 79
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 80
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 81
Intelectualele din România și Raportarea lor la Spațiul Politic - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Intelectualele din Romania si Raportarea lor la Spatiul Politic.doc

Alții au mai descărcat și

Paralelă între Comunism și Capitalism

INTRODUCERE Odată cu înfrângerea Germaniei şi cu prăbuşirea sistemului nazist, Europa avea nevoie de un nou sistem ideologic. Şi, când spun asta,...

Analiza unei Candidaturi Prezidențiale

Introducere Lucrarea „Analiza unei candidaturi prezidenţiale – Adrian Năstase în campania electorală din 2004” îşi propune să descopere...

Metode, tehnici și campanii de propagandă

Introducere Voi incepe acest referat spunand ca poate parea ciudat sa crezi ca propaganda are relevanata in politica din zilele noastre.De...

Criza parlamentarului Mona Muscă

9 august 2006 - Lavinia Sandru, deputat PIN, declara intr-o conferinta de presa ca printre dosarele noi ajunse la CNSAS se gaseste si cel al Monei...

Femeia și Puterea Politică

Femeia și puterea politică Feminismul fiind o mișcare de emancipare, este preocupat de problematica formulării și înțelegerii puterii. În timp,...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Marketing Politic și Electoral

Capitolul 1. Propaganda 1.1. Definiţii Cuvântul „propagandă“, aşa cum a fost folosit în ultimele secole, provine din denumirea Congregaţiei...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Te-ar putea interesa și

Cenzura - vechile practici staliniste

În România a existat o cultură de ocupaţie al cărei principal scop a constat în demolarea continuă a valorilor culturale româneşti, vechi sau...

Protestantism și Ortodoxie în Moldova Secolului al XVI-lea

Introducere "On dit que Ies Valaques ont accepte. eux aussi. l'Evangile" Guillaume Farel O investigaţie referitoare la Reforma din Moldova...

Liberalismul în România în perioada interbelică

Repere Generale Liberalismul este în primul rând o doctrina, o doctrina destul de veche care se sprijina în fond pe liberul arbitru si care, cum...

Literatura Aservită Ideologiei Comuniste

Definirea cazului Ideologia comunistă are ca punct de plecare teoria determinismului social, potrivit căreia comportamentul persoanei nu este...

Cultura română în perioada regimului comunist

Cultura română după instaurarea comunismului Instalarea regimului comunist în România a însemnat interven¬ţia şi controlul politicului asupra...

Liberalismul și Conservatorismul Românesc

1. Originea celor doua ideologii Liberalismul poate fi definit, “pe larg”, ca fiind un mod de gândire politica aparut în epoca de descompunere a...

Poporanismul - doctrină politică și program cultural

Poporanismul este o doctrina politica si un curent cultural de o importanta capitala pentru orientarea de ansamblu a gândirii românesti în prima...

Credite reale cu adeverințe false

Cap.1 Selectarea domeniului si a problemei de cercetare Pentru multi observatori principala operatiune bancara este creditarea. Intre plasamentele...

Ai nevoie de altceva?