Războiul Rece în Analiza Autorilor Români

INTRODUCERE

Perioada de timp cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi începutul aniilor ’90, cunoscută sub termenul de „război rece” reprezintă conflictul dintre două state fondate pe principii şi valori diametral opuse.

Această rivalitate manifestată dintre Est şi Vest, a fost extrem de importantă, întrucât a afectat profund sistemul de relaţii internaţionale şi raporturile dintre state.Pe tot parcursul acestei perioade a existat riscul degenerării într-un război la scară mondială. Deşi principalul obiectiv al celor doi adversari era evitarea acestui lucru, au existat anumite momente cheie, de gestionarea cărora a depins o posibilă declanşare a celui de-al treilea război mondial.

Statele Unite ale Americii şi fosta Uniune Sovietică au reprezentat actorii principali ai războiului rece, care a fost o confruntare non-militară, deşi a cauzat cursa înarmării, deschisă şi limitată.

Literatura de specialitate în ceea ce priveşte problematica războiului rece este una extrem de vastă. Războiul rece a fost analizat şi prezentat de numeroşi şi renumiţi scriitori.

Una dintre cele mai ample lucrări care a tratat războiul rece este cea a lui Martin McCauley, intitulată Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, publicată de Editura Polirom Iaşi în anul 1999. O altă lucrare importantă este Enciclopedia Războiului Rece, scrisă de Thomas Parrish la Editura Univers Enciclopedic Bucureşti în 2002.

În ceea ce priveşte autorii români, care au tratat războiul rece, o lucrare importantă este cea scrisă de Liviu C.Ţîrău Între Washington şi Moscova: România 1945-1965, la Editura Tribuna Cluj-Napoca în 2005.

Bogdan Barbu a tratat războiul rece în cartea Vin americanii!: prezenţa simbolică a Statelor Unite în România Războiului Rece : 1945-1971, la Editura Humanitas , Bucureşti 2006.

Prezenta lucrare îşi propune să analizeze, pe parcursul a trei capitole relaţiile internaţionale în perioada războiului rece, atât din perspectiva autorilor străini, cât şi din cea a autorilor români.

Primul capitol defineşte termenul de „război rece” şi descrie cele patru perioade principale ale acestuia. De asemenea în cadrul acestui capitol sunt prezentate crizele care au marcat această perioadă de jumătate de secol.

Capitolul II prezintă sfârşitul războiului rece, semnificaţiile şi consecinţele acestui conflict. Sunt prezentate evenimentele care au marcat anul 1989, şi care s-au desfăşurat în aproape întreg lagărul socialist mondial contribuind la prăbuşirea regimului politic totalitar instaurat după cel de-al doilea război mondial. Ultima parte a celui de-al doilea capitol evidenţiază trăsăturiile regimului ceauşist, care au condus la revoluţia din decembrie 1989.

Ultimul capitol prezintă războiul rece din punctul de vedere al unor autori români, care au scris despre acest eveniment în perioada ceauşistă, dar şi din punctul de vedere al unor autori care au tratat războiul rece după anul 1989.

Printr-o comparaţie între aceşti autori români care au prezentat războiul rece înainte de 1989 şi după, doresc să surprind faptul că principalele deosebiri între explicaţiile războiului rece înainte de decembrie 1989 şi după acest an au o cauză ideologică.

Metoda utilizată în acest studiu de caz este analiză de conținut, aceasta est o metodă de cercetare utilizată în diverse domenii, de la sociologie, istorie, lingvistică, psihologie şi stiinţele comunicării.

,,Metoda analizei de conţinut este o tehnică de colectare şi analiză a conţinutului textului.”