Regimul politic al României

Licență
7.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 98 în total
Cuvinte : 36724
Mărime: 133.92KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: George Gruia
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. REGIMUL POLITIC AL ROMANIEI DIN PERIOADA COMUNISTA 8

1.1 Scurta istorie politica romaneasca 8

1.2 Sistemul politic romanesc-1866 11

1.3 Sistemul politic romanesc-1923 12

1.4 Regimul comunist in Romania 13

1.4.1 Etapele instaurarii regimului politic comunist in Romania 14

1.4.2 Politica interna 15

1.4.3 Represiunea politica in timpul regimului communist 17

CAPITOLUL II. REGIMUL DEMOCRATIC DIN ROMANIA 19

2.1 Regimul politic al Romaniei 19

2.2 In cautarea societatii civile romanesti 20

2.3 Intre modelul Mexican si idealul European 20

2.4 Falsa societate civila 22

2.5 Posibile solutii 23

2.6 Principalele carente ale regimului politic roman 24

2.7 Impactul regimurilor politice asupra societatii 25

2.8 Sistemul electoral din Romania 28

2.8.1 Alegerile 37

2.8.2 Autoritatea Electorala Permanenta 38

2.8.3 Mass-media si campania electorala 40

2.8.4 Caracteristicile sistemului electoral romanesc 43

CAPITOLUL III. CONSTITUTIILE ROMANIEI DIN 1923 PANA IN 1991 SI APARITIA PARTIDELOR POLITICE 47

3.1 Constitutia din 1923 47

3.2 Constitutia din 1938 50

3.3 Constitutia din 1948 51

3.4 Constitutia din 1952 54

3.5 Constitutia din 1965 54

3.6 Constitutia din 1991 56

3.7 Aparitia partidelor in Romania- Perioada premegatoare formarii lor 57

3.7.1 Perioada 1866-1918 60

3.7.2 Perioada 1918-1940 61

3.7.3 Perioada 1940-1944 62

3.7.4 Perioada 1945-1989 63

3.7.5 Partidele politice in Romania dupa revolutia din decembrie 1989 63

3.8 Motivele ce stau la baza formarii partidelor politice 64

3.9 Organizarea si functionarea partidelor politice 65

3.9.1 Organizatia de partid si elementele ei principale 69

3.9.2 Conducerea 70

3.9.3 Programul politic 72

3.9.4 Mijloacele de lupta pentru cucerirea puterii politice 73

CAPITOLUL IV. REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE VERSUS REGIMURI POLITICE TOTALITARE 77

4.1 Regimul politic totalitar. Caracteristici 77

4.2 Regimul politic democratic si violenta simbolica 78

4.3 Democratie, totalitarism si violenta simbolica 82

4.4 Fenomenul manipularii: totalitarism vs democratie? 82

4.5 Propaganda si falsa campanie electorala 85

4.6 Campania electorala si propaganda politica in regimurile politice democratice 89

4.7 Campaniile electorale in interiorul regimului si ritualizarea violentei 93

CONCLUZII 96

BIBLIOGRAFIE 98

Extras din document

REGIMUL POLITIC AL ROMANIEI

INTRODUCERE

De obicei, conceptul de „regim politic” este strâns legat de acela de „forma de guvernământ”. Uneori conceptul de „formă de guvernământ” este folosit în sensul organizării etatice după criteriul modului în care seful de stat accede la putere (de exemplu republica sau monarhia, ca forme de guvernământ), alteori este utilizat în sensul de „regim politic”, de tipul de organizare care se instituie conform altor criterii, referindu-se la democraţii, monocraţii, oligarhii, regimuri mixte şi regimuri socialiste.

Sintagma de „ regim politic” a fost creată pentru a desemna modul de organizare al statelor democratice pe baza principiului separaţiei puterilor în stat, însă s-a dovedit a fi destul de flexibilă, având în vedere că ea este utilizată şi în analiza regimurilor autoritare, care, după cum se ştie, nu au la baza structurilor politice principiul separaţiei puterilor.

Acum, după ce s-a explicat, în linii mari, ce înseamnă „regim politic”, am putea sa dăm o definiţie clară şi precisă a acestui termen. Se consideră că prin „regim politic” se înţelege nu numai „ modul de organizare a puterilor şi raporturile dintre ele” ci el „ reprezintă ansamblul instituţiilor, metodelor, mijloacelor prin care se realizează puterea, este indicatorul sintetic şi de primă mărime, cel mai dinamic şi cel mai expresiv, pentru calificarea unei societăţi ca real democratică sau antidemocratică”.

Profesorul O. Duhamel a făcut o clară distincţie între conceptul de „regim politic” şi acela de „ sistem politic”, primul privindu-l în sensul unui ansamblu de reguli constituţionale relative aflate în mâna puterii iar cel de-al doilea utilizându-l în sensul exerciţiului puterii ce rezultă din practicarea instituţională dominantă. Ca urmare a distincţiei pe care O. Duhamel a făcut-o între cei doi termeni, el a clasificat regimurile politice în „parlamentare, prezidenţiale şi semi-prezidenţiale iar sistemele politice în „parlamentariste, prezidenţialiste şi guvernamentaliste”.

Profesorul Ion Deleanu consideră că pentru a stabili tipurile de regimuri politice trebuie să remarcăm ce stă la baza stabilirii acesteia, adica modul de organizare a puterii iar acesta implică două principii: cel al reprezentativităţii ( adică organele care vor conduce sunt alese de un corp electoral) şi principiul distribuirii funcţiilor puterii între diferitele categorii de organe ( funcţia legislativă, executivă şi judecătorească). Pornind de la aceste două principii, profesorul Deleanu identifică trei tipuri de regimuri politice.

Primul este cel în care puterile se află într-o reală confuzie, şi care este reprezentat de: regimul dictatorial, cel directorial şi guvernământul de adunare. Al doilea este cel în care puterile colaborează, acesta fiind regimul parlamentar iar cel de-al treilea este acela care are la bază separarea strictă a puterilor, adică regimul prezidenţial. Prin combinarea unor carateristici ale acestora pot rezulta regimuri mixte, însă regimurile politice ale ţărilor socialiste au caracteristici distincte.

Regimul dictatorial este caracterizat prin dominanarea legislativului de catre executiv, un regim autoritar, menţinut prin constrângere. Dacă în fruntea statului se află o singură persoană (şef de stat) apare activitatea de promovare a cultului personalităţii ceea ce conduce la un regim totalitarist, indiferent de natura lui. Montesquieu afirma că acest tip de regim „este făcut pentru vite de povară nu pentru oameni”.

În cadrul regimului directorial întreaga putere este deţinută de un colegiu ales de legislativ pentru o perioadă determinată, care este imposibil de revocat înainte de expirarea mandatului. Acest colegiu este destul de privilegiat el devenind, după constituire, iresponsabil din punct de vedere politic în faţa legislativului, însă acesta are dreptul de a-i anula sau modifica actele.

Guvernământul de adunare se apropie de regimul prezidenţial însă nu poate fi, sub nici o formă, identificat cu acesta. În cazul de faţă, situaţia se prezintă în felul următor: puterea legislativă este supraordonată celei executive, nu se neagă pricipiul separaţiei puterilor în stat, dar aceste puteri sunt inegale, una dominând-o pe cealaltă. Profesorul Deleanu a identificat principalele trăsături ale acestuia: plenitudinea competenţelor adunării/lor, dreptul acesteia/acestora de a anula deciziile guvernului, structura colegială a executivului, desemnarea şi revocarea lui de adunare şi imposibilitatea executivului de a demisiona.

Regimul parlamentar are ca trăsătură definitorie responsabilitatea politică a guvernului, iar „stâlpul” este guvernul, mei specific primul-ministru, care trebuie să realizezze şi să concilieze raporturile dintre şeful statului şi parlament. De aici rezultă deci, colaborarea puterilor. Executivul este bicefal sau dualist, şeful statului fiind iresponsabil din punct de vedere politic în faţa parlamentului, însă guvernul posedă răspundere politică în faţa parlamentului, căruia îi este permis să îl demită, aşadar guvernul răspunde, într-un mod indirect şi de activitatea şefului de stat, deoarece actele acestuia sunt contrasemnate, obligatoriu, de catre prim-ministru. Guvernul se sprijină pe o majoritate parlamentară care vine din interiorul propriului partid sau pe o coaliţie parlamentară şi poate recurge la dizolvarea adunării, prin intermediul şefului de stat.

În urma implicaţiei istoriei, regimul parlamentar se prezintă sub aspecte diferite: regimul parlamentar dualist şi regimul parlamentar monist. Primul se caracterizează prin faptul că întreg guvernul este responsabil atât în faţa adunării, cât şi a şefului de stat. În cadrul celui de-al doilea regim guvernul este responsabil numai în faţa adunării alese prin vot universal. În detalii vom intra doar mai târziu. Prin combinarea cu sisteme de partide, regimul parlamentar apare astfel: bipartid (de tip anglo-saxon) sau multipartid (de tip latin). Profesorul Deleanu identifică principalele caracteristici ale celor două tipuri de regim parlamentar, celui bipartid fiindu-i propriu „ existenţa unei minorităţi parlamentare confortabile, pe durat întregii legislaturi, alternanţa la putere, mai mult sau mai puţin regulată, a celor două formaţiuni politice principale, practic alegerea şefului guvernului de către corpul elec toral în persoana liderului partidului pentru care electoratul a optat cu prilejul alegerilor legislative” iar cel multipartid fiind definit de „ existenţa pluripolară a mai multor partide, deci o majoritate parlamentară fluctuantă şi instabilitatea guvernului, de alternanţa la putere este înlocuită cu simple inflexiuni în jurul axelor politice puţin îndepărtate, corpul electoral nu are vreo contribuţie nici la alegerea primului ministru, nici la modificarea majorităţilor care rezultă din combinaţiile parlamentare sau din deciziile luate de statele majore ale partidelor”.

La baza regimului prezidenţial stă ideea separării organice accentuate a puterilor de stat şi colaborarea funcţionaşă a acestora. Principalele trăsături sunt următorele: atribuţiile legislativului şi ale executivului sunt strict partajate, cele două puteri sunt independente, lucru ce reiese din inexistenţa de instrumente de presiune reciprocă, executiv monocefal, şeful său îndeplinind şi funcţia de şef al statului, răspunderea individuală a membrilor guvernului numai în faţa şefului statului, acesta neputând fi demis din funcţie de către parlament, dar nici el nu poate dizolva parlamentul.

Realizând nişte combinaţii între elemente aparţinând unor regimuri politice diferite apar regimurile mixte. Acestea nereprezentând o categorie omogenă, fiecare ţară având un model propriu, personalizat.

Caracteristicile regimurilor ţărilor socialiste sunt destul de cunoscute nouă: o doctrină unică, proeminenţa economicului, socializarea violentă a proprietăţii, unicul partid politic şi omnipotent, inexistenţa practicării principiului separaţiei puterilor în stat dar impunerea violentă a principiului unanimităţii, contopirea organelor de stat cu cele de partid, promovarea cultului personalităţii, a conducătorului drept şi infailibil, implicarea în viaţa socială a aparatului represiv, manipualrea maselor, etc.

CAPITOLUL I. REGIMUL POLITIC AL ROMANIEI DIN PERIOADA COMUNISTA

1.1 Scurta istorie polticã româneascã

Viata politica romaneasca poate fi apreciata ca integrata atat genetic cat si evolutiv în coordonatele celor doua "valuri" pluripartidiste europene. Sistemul politic în Romania s-a nascut în efervescenta ideologica pasoptista si unionista, ale carei deziderate erau prezentate de spiritul modernist-capitalist, de realizarea statului national unitar si, implicit, de dorinta emanciparii fata de spiritul conservator feudalist, fata de politica imperiala tarista, habsburgica si otomana - ce se confruntau în spatiul geopolitic românesc. Pana la cristalizarea partidelor moderne, moment indisolubil legat de statuarea regimului constitutional (Constitutia din 1866), viata politica din Romania, asemenea celorlalte tari europene, a cunoscut existenta formatiunilor protopolitice, precum "Fratia", "Partida Unionista", "Astra"etc. restructurate organizational si pragmatic si care împleteau actiunea politica cu cea culturala, sociala si economica. Faza "preistoriei" partidelor politice românesti se înscrie în universalitatea procesului de aparitie si afirmare a institutiilor politice, a partidismului.

Preview document

Regimul politic al României - Pagina 1
Regimul politic al României - Pagina 2
Regimul politic al României - Pagina 3
Regimul politic al României - Pagina 4
Regimul politic al României - Pagina 5
Regimul politic al României - Pagina 6
Regimul politic al României - Pagina 7
Regimul politic al României - Pagina 8
Regimul politic al României - Pagina 9
Regimul politic al României - Pagina 10
Regimul politic al României - Pagina 11
Regimul politic al României - Pagina 12
Regimul politic al României - Pagina 13
Regimul politic al României - Pagina 14
Regimul politic al României - Pagina 15
Regimul politic al României - Pagina 16
Regimul politic al României - Pagina 17
Regimul politic al României - Pagina 18
Regimul politic al României - Pagina 19
Regimul politic al României - Pagina 20
Regimul politic al României - Pagina 21
Regimul politic al României - Pagina 22
Regimul politic al României - Pagina 23
Regimul politic al României - Pagina 24
Regimul politic al României - Pagina 25
Regimul politic al României - Pagina 26
Regimul politic al României - Pagina 27
Regimul politic al României - Pagina 28
Regimul politic al României - Pagina 29
Regimul politic al României - Pagina 30
Regimul politic al României - Pagina 31
Regimul politic al României - Pagina 32
Regimul politic al României - Pagina 33
Regimul politic al României - Pagina 34
Regimul politic al României - Pagina 35
Regimul politic al României - Pagina 36
Regimul politic al României - Pagina 37
Regimul politic al României - Pagina 38
Regimul politic al României - Pagina 39
Regimul politic al României - Pagina 40
Regimul politic al României - Pagina 41
Regimul politic al României - Pagina 42
Regimul politic al României - Pagina 43
Regimul politic al României - Pagina 44
Regimul politic al României - Pagina 45
Regimul politic al României - Pagina 46
Regimul politic al României - Pagina 47
Regimul politic al României - Pagina 48
Regimul politic al României - Pagina 49
Regimul politic al României - Pagina 50
Regimul politic al României - Pagina 51
Regimul politic al României - Pagina 52
Regimul politic al României - Pagina 53
Regimul politic al României - Pagina 54
Regimul politic al României - Pagina 55
Regimul politic al României - Pagina 56
Regimul politic al României - Pagina 57
Regimul politic al României - Pagina 58
Regimul politic al României - Pagina 59
Regimul politic al României - Pagina 60
Regimul politic al României - Pagina 61
Regimul politic al României - Pagina 62
Regimul politic al României - Pagina 63
Regimul politic al României - Pagina 64
Regimul politic al României - Pagina 65
Regimul politic al României - Pagina 66
Regimul politic al României - Pagina 67
Regimul politic al României - Pagina 68
Regimul politic al României - Pagina 69
Regimul politic al României - Pagina 70
Regimul politic al României - Pagina 71
Regimul politic al României - Pagina 72
Regimul politic al României - Pagina 73
Regimul politic al României - Pagina 74
Regimul politic al României - Pagina 75
Regimul politic al României - Pagina 76
Regimul politic al României - Pagina 77
Regimul politic al României - Pagina 78
Regimul politic al României - Pagina 79
Regimul politic al României - Pagina 80
Regimul politic al României - Pagina 81
Regimul politic al României - Pagina 82
Regimul politic al României - Pagina 83
Regimul politic al României - Pagina 84
Regimul politic al României - Pagina 85
Regimul politic al României - Pagina 86
Regimul politic al României - Pagina 87
Regimul politic al României - Pagina 88
Regimul politic al României - Pagina 89
Regimul politic al României - Pagina 90
Regimul politic al României - Pagina 91
Regimul politic al României - Pagina 92
Regimul politic al României - Pagina 93
Regimul politic al României - Pagina 94
Regimul politic al României - Pagina 95
Regimul politic al României - Pagina 96
Regimul politic al României - Pagina 97
Regimul politic al României - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Regimul Politic al Romaniei.doc

Alții au mai descărcat și

Delicte de presă. Răspunderea juridică civilă cu privire la delictele de presă

1. Argument Mass-media se înfăţişează pe sine, la început de secol XXI, ca un domeniu de viaţă socială din ce în ce mai complex, concretizat în...

O perspectivă comparată asupra comunismului din URSS și România

Introducere Necesitatea elaborării unui astfel de demers analitic ce implică o perspectivă comparată asupra regimurilor comuniste ce s-au impus în...

Partidele Politice

INTRODUCERE În cadrul ştiinţelor politice, Politologia ocupă un loc important prin problematica pe care o abordează. Politologia reprezintă una...

Personalitatea lui Nicolae Ceaușescu în memorialistica postdecembristă

INTRODUCERE Nicolae Ceauşescu şi-a construit şi şi-a justificat ascensiunea prin valorificarea totală a imaginei mitice a eroului, salvatorului, a...

Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România

Stadiul cunoaşterii şi metodologia cercetării Aprofundarea multiplă şi diversificată, la care este supus sistemul electoral, independent ori în...

PNL versus PNT în perioada interbelică

CAPITOLUL 1. Originile şi istoria Partidului Naţional Ţărănesc şi a Partidului Naţional Liberal 1.Originile Partidului National Liberal Partidul...

Procesul Ceaușeștilor

Totul se întâmplă cu un motiv. Iar moartea Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu a fost cauzată de trezirea poporului român dintr-o lungă perioadă de...

Sistemul Politic al Republicii Moldova

INTRODUCERE Categoria „sistem politic” în politologia contemporană tot mai mult înlocuieşte noţiunile corelate cu ea, cum sunt statul, guvernarea...

Te-ar putea interesa și

Regimul Comunist din Romania - Crearea Noilor Elite Politice - Cazul Judetului Mures

INTRODUCERE Comunism, „democraţie populară”, „epoca de aur” – există în mintea noastră atâtea denumiri pentru o perioadă pe care noi, cei tineri,...

Democrație Totalitarism și Violență Simbolică

A. Scopul lucrarii: Aceasta lucrare isi propune analiza comparativa a regimurilor democratice si a celor totalitare. O astfel de analiza...

Instituția șefului statului în România între 1938-1948

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN ROMANIA INTRE ANII 1938-1948 Societatea romaneasca in perioada interbelica In perioada interbelica - 1918-1938 -...

Regimul Politic din România după 1989

Introducere România post-decembristă a urmat un proces gradual de democratizare după revoluţia din decembrie 1989, care a dus la căderea...

Regimul Comunist

1. Regimul comunist in Romania Primii ani de guvernare comunistă au fost marcaţi de numeroase schimbări de curs politic şi de valuri succesive de...

Adoptarea și revizuirea constittiei

Introducere Etimologic, cuvantul constitutie provine de la latinescul constitutio care insemna ,, asezare cu temei", ,, starea unui lucru"....

Presedintele Romaniei

Presedintele Romaniei I.Statul constitutional al Presedintelui României si atributiile sale Institutia Presedintelui României este reglementată...

Regimul Politic din România

Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze tipul de regim politic existent la ora actuală în România, principalele caracteristici ale acestuia iar...

Ai nevoie de altceva?