Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 30418
Mărime: 126.59KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
UNIVERSITATEA „ FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE SOCIAL – POLITICE DEPARTAMENT RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

Cuprins

Introducere

Cap. 1 Delimitări conceptuale

1.1 Politica de putere- element esenţial al sistemului internaţional

1.2 Componentele puterii

1.3 Influenţa politicii de putere asupra mediului de securitate în secolul XXI

1.4.1 Securitatea- definiţie şi abordări teoretice

1.4.2 Repere generale ale mediului actual de securitate

Cap. 2. Politica de securitate energetică

2.1 Definiţiile, structura şi conţinutul politicii de securitate energetică

2.2 Principalii actori ai politicii de securitate energetică

2.2.1. Actori statali

2.2.2. Actori non-statali

2.3 Ameninţări

Cap. 3. Conflicte energetice

3.1 Crizele petrolului

3.2 Miza conductelor petroliere

3.3 Rusia şi şantajul energetic

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

Această lucrare abordează o temă de actualitate în domeniul relaţiilor internaţionale, şi anume Resursele energetice- motive de tensiuni, crize şi conflicte. În ultimii ani, problema epuizării resurselor energetice şi a securităţii energetice domină agendele actorilor scenei mondiale. Astfel, ipoteza de lucru a acestei teze se bazează pe următoarea supoziţie: cererea de hidrocarburi creşte intr-un ritm mult mai rapid decât oferta, iar rezervele majore de hidrocarburi sunt localizate în zone caracterizate de profunde dezechilibre politico-economice şi instabilitate, fapte ce au transformat competiţia pentru resurse energetice în lumea contemporană într-o sursă importantă de crize şi conflicte.

Resursele naturale, în special cele energetice, au influenţat permanent şi în mod covârşitor evoluţia societăţii umane, dezvoltarea economică, economiile naţionale, economia mondială şi, mai recent, economia globală. „Energia este esenţială pentru dezvoltarea economică şi socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii”, preciza ONU în Agenda 21 din 1992. În epoca actuală, dependenţa tot mai accentuată a economiilor lumii de hidrocarburi reprezintă o realitate de necontestat. Petrolul este resursa care pune în mişcare sectoarele transporturilor, alimentaţiei, agriculturii, petrochimiei şi chiar a forţelor armate. Interdependenţele dintre resurse şi dezvoltare, prosperitate, putere au fost demult decodificate şi au modelat în bună măsură evoluţia politică a lumii.

Astfel, acest început de secol este marcat de tendinţa marilor puteri şi actori de a obţine controlul asupra celor mai însemnate resurse materiale ale planetei şi, implicit, asupra preţutilor lor, în condiţiile în acre resursele energetice joacă un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte poziţia şi rolul unui stat în sistemul relaţiilor internaţionale.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primele două capitole conturează cadrul teoretic de analiză, iar ultimul capitol prezintă studii de caz asupra unora dintre cele mai importante sau de actualitate conflicte energetice.

Primul capitol analizează concepte precum puterea, securitatea, relaţia de interdependenţă dintre aceste două concepte, cât şi influenţa deosebită a puterii politice asupra mediului de securitate actual. Pentru a obţine o definiţie cât mai completă a politicii de putere am prezentat diferitele abordări teoretice ale conceptului prin prisma unor curente diferite. Cea mai importantă este considerată a fi abordarea realistă care a propus ‘o resurecţie’ a politicii de putere. Toate teoriile realiste consideră că preocupările legate de putere, balanţa de putere, dinamica puterii reprezintă motorul sistemului internaţional.

Deasemena, în studiul politicii de putere un rol important îl ocupă analizarea surselor puterii . Acestea reprezintă un element esenţial în realizarea unor ierarhii sau comparaţii între state.

Tot în acest prim capitol am prezentat abordările teoretice ale conceptului de securitate, deoarece securitatea, studiul securităţii, este considerată a fi unul dintre aspectele cele mai importante abordate în relaţiile internaţionale. Actorii politici, din cadrul sistemului internaţional, sunt cel mai adesea dispuşi la eforturi considerabile şi la alocarea de resurse imense pentru a-şi asigura protecţia faţă de potenţialele ameninţări.

De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gândire sugerează definiţii diverse ale securităţii naţionale şi internaţionale, dezacordurile şi dezbaterile aprinse sunt inerente, fiecare parte considerând că teoria proprie este cea optimă. Fiecare perspectivă în parte asupra relaţiilor internaţionale şi a securităţii depinde de identificarea actorilor- cheie, precum şi a puterii pe care aceştia o exercită. În prezentarea acestor abordări diferite am insistat asupra celei propusă de către reprezentanţii Şcolii de la Copenhaga care a avut o inlfuenţă covârşitoare asupra sistemului internaţional, deoarece propunea lărgirea sferei de definire a securităţii.

Ultimul subcapitol prezintă principalele tendinţe în mediul actual de securitate şi anume: predominarea SUA, extinderea securităţii şi democraţiei, accentuarea globalizării. Totodată, terorismul internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele interetnice şi interreligioase, reţelele crimei organizate, problemele privind mediul, adâncirea periculoasă a decalajelor de dezvoltare între Nord şi Sud constituie principalii factori de insecuritate ai lumii contemporane ce nu pot fi trataţi independent unii de alţii. Combaterea lor necesită cele mai bune resurse şi direcţii de acţiune mult mai eficiente şi diversificate.

În cadrul celui de-al doilea capitol am prezentat politica de securitate energetică. Astfel, problema energiei a devenit o prioritate după ce tot mai mulţi actori de pe scena internaţională au conştientizat faptul că energia reprezintă condiţia eseţială pentru exercitarea puterii în economia politică internaţională şi că nici bogăţia sau securitatea nu pot fi realizate fără o aprovizionare sigură cu energie.

Am început analiza acestui concept prin prezentarea definiţiei, structurii şi conţinutului politicii de securitate energetică. O bună definire a conceptului de securitate energetică, trebuie să se sprijine pe una din paradigmele cu care operează principalele şcoli din teoria relaţiilor internaţionale. Am realizat astfel şi o trecere în revistă a celor mai importante abordări teoretice.

Securitatea energetică nu se poate realiza, indiferent dacă aceasta vizează o colectivitate umană sau o regiune a lumii, dacă nu există un actor legitim— statal sau non-statal— care să aibă capacitatea şi voinţa de a promova un set de decizii raţionale şi acţiuni eficiente şi coerente în această direcţie. Am realizat astfel o descriere succintă a principalilor actori ai politicii de securitate energetică. În ceea ce priveşte actorii statali am prezentat politica de securitate energetică a următoarelor state: SUA- considerate a fi cel mai mare consumator de pe glob la ora actuală; China – deasemenea un consumator important la nivel mondial datorită creşterii economice accelerate ce o înregistrează, precum şi cel mai mare producător mondial de cărbune ; Arabia Saudită- unul dintre „pilonii” politicii SUA în Orientul Apropiat şi Mijlociu şi unul dintre stâlpii de susţinere ai dezvoltării economice occidentale, cu imensele resurse de petrol, poziţie strategică şi loc proeminent în lumea musulmană; Irakul -a doua putere petrolieră a lumii, după Arabia Saudită; Iranul -un actor semnificativ în Orientul Apropiat şi Mijlociu, deţine aproximativ 7% din rezervele mondiale de petrol şi s esituează pe cea de-a doua poziţie internaţională în cazul gazelor naturale. Printre actorii non-statali cei mai importanţi sunt : Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS) precum şi marile corporaţii internaţionale.

Preview document

Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 1
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 2
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 3
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 4
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 5
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 6
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 7
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 8
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 9
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 10
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 11
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 12
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 13
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 14
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 15
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 16
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 17
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 18
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 19
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 20
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 21
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 22
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 23
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 24
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 25
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 26
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 27
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 28
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 29
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 30
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 31
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 32
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 33
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 34
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 35
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 36
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 37
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 38
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 39
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 40
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 41
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 42
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 43
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 44
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 45
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 46
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 47
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 48
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 49
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 50
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 51
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 52
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 53
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 54
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 55
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 56
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 57
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 58
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 59
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 60
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 61
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 62
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 63
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 64
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 65
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 66
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 67
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 68
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 69
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 70
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 71
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 72
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 73
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 74
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 75
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 76
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 77
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 78
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 79
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 80
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 81
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 82
Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize si Conflicte.doc

Alții au mai descărcat și

Geopolitica Petrolului

Introducere Componenta ideologica a bipolaritatii,cu toata infrastructura sa ,inclusive cea militara a dominat confruntarea in perioda razboiului...

Conflictul Politic ca Fenomen Politic

INTRODUCERE Activitatea politică reprezintă domeniul în care are loc ciocnirea intereselor între indivizi şi grupuri sociale care tind spre...

Resursele Energetice - Instrument al Politicii Internationale - Studiu de Caz Rusia

Importanta strategica a Asiei Centrale Asia Centrala a cunoscut o brusca evolutie geopolitica sub influenta a doua cauze: descoperirea surselor...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul Violentei in Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Planul de Dezvoltare Rurala si Ocuparea Fortei de Munca in Comuna Feleacu Judetul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Politica si Administratie Publica

Suport de curs la disciplina POLITICA SI ADMINISTRATIE PUBLICA Modulul 1 – Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului. Clarificari...

Te-ar putea interesa și

Mutații Semnificative în Fizionomia Războiului Secolului XXI

INTRODUCERE Pe fundalul transformărilor fundamentale determinate de cunoaştere, războiul îşi schimbă fizionomia - concepţia, tipologia, paradigma...

Geopolitica petrolului

INTRODUCERE Suveran între combustibili, materie primă râvnită şi răsfăţată pentru sectoare de vârf ale industriei moderne, omniprezent în viaţa de...

România - furnizor de securitate și stabilitate în spațiul pontic-caucazian

Introducere De-a lungul timpului, conceptul „regiunea Mării Negre” a fost folosit în manieră flexibilă, în sens extins incluzând state din...

România, membră a UE și securitatea energetică a zonei Marea Neagră - Marea Caspică

Rezumat De-a lungul timpului, conceptul „regiunea Mării Negre” a fost folosit în manieră flexibilă, în sens extins incluzând state din regiunile...

Ai nevoie de altceva?