Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România

Licență
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 25268
Mărime: 184.96KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Specializarea Administraţie Publică

Cuprins

STADIUL CUNOAŞTERII ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII 3

CAPITOLUL 1 PREMISE ŞI FACTORI DE IMPACT PRIVIND FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR ELECTORALE 8

1.1 SISTEMUL ELECTORAL ŞI ROLUL SĂU ÎN FUNDAMENTAREA LEGITIMITĂŢII PUTERII 7

1.2 DREPTURILE ELECTORALE (FUNDAMENTALE) ŞI IMPLICAŢIILE ACESTORA PENTRU FUNCŢIONALITATEA SISTEMULUI ELECTORAL 10

1.3 REPERE TEORETICE PRIVIND FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR ELECTORALE ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA ACESTEIA 18

CAPITOLUL 2 ANALIZA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN ROMÂNIA 22

2.1 ANALIZA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL IN CAZUL ALEGERILE PARLAMENTARE 23

2.2 ANALIZA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN CAZUL ALEGERILOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN 32

2.3 ANALIZA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL ÎN CAZUL ALEGERII PREŞEDINTELUI 36

2.4 ANALIZA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL IN CAZUL ALEGERILOR LOCALE 42

CAPITOLUL 3 ANALIZA JUSTIŢIEI ELECTORALE ŞI IMPLICAŢIILOR SALE ASUPRA FUNCŢIONALITĂŢII SISTEMULUI ELECTORAL 48

3.1 CONŢINUTUL ŞI REGLEMENTAREA JUSTIŢIEI ELECTORALE ÎN ROMÂNIA 48

3.2 EFICIENŢA JUSTIŢIEI ELECTORALE ÎN ROMÂNIA 51

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 56

BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

Stadiul cunoaşterii şi metodologia cercetării

Aprofundarea multiplă şi diversificată, la care este supus sistemul electoral, independent ori în concurs cu sistemele politice sau sociale, abordarea sa de către sociologi, politologi, jurişti de pretutindeni şi jurnalişti, ne întăresc convingerea că acesta reprezintă un fenomen al contemporaneităţii. De aici şi unanimitatea asupra faptului că, explicarea, definirea şi prezentarea completă a sistemelor electorale este pretenţios de asumat şi, ca urmare, cercetătorii în domeniu nu-şi atribuie întâietatea ori ineditul în materie.

M. Duverger, D. Rae, E. Barker, G. Sartori şi F. Hermens, sunt numai câţiva dintre autorii care au abordat problemele legate de structura, importanţa, esenţa şi trăsăturile sistemelor electorale. Aceştia şi-au axat cercetările pe diferite tipuri de sisteme electorale şi pe influenţele produse de acestea asupra sistemelor de partide.

A trecut mai mult de o jumătate de secol de la publicarea lucrării de referinţă a lui Maurice Duverger, intitulată „La influence des sistemes electoraux sur la vie politique”, în al cărei cuprins se realiză un amplu studiu asupra legilor ce stau la baza fenomenului electoral şi cam tot atât de la publicarea unei alte lucrări tot de referinţă, ce aparţine lui Douglas Rae, prin care s-a deschis calea studierii sistemelor electorale şi a consecinţelor politice ale acestora.

Deşi, concluziile lui Duverger n-au fost împărtăşite şi acceptate de toţi specialiştii vremii, acestea au reprezentat o provocare, ce a lansat ideea de aprofundare în domeniu. Astfel, contextul analizei, nu doar se dezvoltă, dar abordarea însăşi depăşeşte limitele evaluării de până atunci asupra importanţei sistemelor electorale.

Incepând cu volumele „Les regimes electoraux” al lui La Chapelle Georges, publicat în anul 1953 şi „Voting în Democracies”, publicat în anul 1955 de către E. Lakeman, cu articolele publicate de A. Lijphart în „Comparative Political Studies”, din 1969 încoace, întrebări precum, „Cât de importante sunt sistemele electorale?” sau „Care variantă de scrutin e cea mai bună?” domină scena preocupărilor în acest domeniu. Drept urmare, H. Eckstein afirmă în 1963 că „sistemele electorale exprimă determinaţiile de fond ale societăţii”, iar douăzeci de ani mai târziu, V. Bogdanor, afirmă că „sistemele electorale ajung să fie înţelese pe fondul dezvoltării istorice a unei societăţi care, la rândul său, este profund influenţată de opţiunile politice” . La aceasta, Giovanni Sartori, în „Inginerie constituţională comparată”, adaugă că „odată instalate, sistemele electorale devin „factori cauzali”, care produc consecinţe proprii” .

Majoritatea experţilor cercetează tematica electorală ca un raport dintre cauza şi efectul unor nevoi reale şi, drept consecinţă, definesc interdependent sistemul, scrutinul, formulele de repartizare a mandatelor, fără a le separa de contextul socio-politic, de sistemul de partide şi de masa electorală, în legătură cu care se manifestă.

Unii apreciază sistemul electoral ca un element fundamental de drept constituţional sau conex, iar alţii îl socotesc ca fiind o ramură distinctă de drept sau îl identifică ca drept electoral, de sine stătător. Majoritatea sunt de acord cu faptul că acesta implică un ansamblu de reguli, acte şi proceduri privitoare la concepţia, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, transformarea voturilor în locuri, transformarea şi atribuirea mandatelor.

În România, cercetătorii în domeniu se impun şi intră în competiţie cu marii specialişti în materie, explicând asemănător sau nuanţându-şi diferit părerile. Printre acestea remarcăm opiniile autorilor Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Ioan Deleanu, Gheorghe Iancu, Claudia Gilia, Ion Drăgan, cu recunoaştere pentru modul de abordare, de particularizare a noţiunii şi definire a acesteia, potrivit semnificaţiei de ansambu, dar şi în raport cu tradiţia şi specificul de manifestare al fenomenului electoral în România.

Profesorii Ioan Muraru şi Elena Simina Tănăsescu apreciază că normele juridice care reglementează relaţiile referitoare la alegerea prin vot a deputaţilor, senatorilor, şefului de stat şi autorităţilor locale trebuie studiate fie sub denumirea de sistem electoral, fie sub cea de drept electoral, fie sub alte denumiri pur electorale .

În aceeaşi idee sistematică, Ion Deleanu defineşte sistemul electoral ca „ansamblul de norme juridice articulate şi ierahizate, având ca obiect de reglementare dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales în organele reprezentative ale puterii, modul de organizare şi desfăşurare al alegerilor şi de stabilire a rezultatelor votării’ .

Din studiul comparat al literaturii de specialitate, clasificarea majoritară a sistemelor electorale constă în: sisteme electorale majoritate, sisteme electorale proporţionale şi sisteme electorale mixte.

Alegerile populare, în societăţile contemporane, constituie forma cea mai puternică de legitimare a elitelor politice, o democraţie neputându-se constitui dacă nu este fundamentată pe alegeri libere, acestea fiind la rândul lor o premisă pentru realizarea unei guvernări democratice.

Alegerile au reprezentat întotdeauna un moment important în viaţa societăţii româneşti, indiferent dacă au avut ca rezultat desemnarea autorităţilor locale, a Preşedintelui, a reprezentanţilor în Parlamentul României sau în Parlamentul European. Discuţiile referitoare la sistemul electoral românesc durează de câţiva ani buni şi sunt reluate mereu, indiferent de rezultatul alegerilor. Sistemul electoral are consecinţe ce afectează celelalte instituţii politice, iar funcţionalitatea acestuia este afectată de anumiţi factori, specifici societăţii în care funcţionează.

În această ordine de idei se remarcă actualitatea temei noastre, „Sistemul electoral şi funcţionalitatea sa în România”, a cărei structură doreşte să surprindă şi să pună în valoare principalele aspecte, pe care le-am apreciat ca fiind de bază în caracterizarea şi particularizarea sistemului electoral din ţara noastră.

În realizarea lucrării am încercat, pe cât posibil, să luăm în considerare toate sursele relevante (cărţi atât în formă tipărită cât şi în format electronic, site-uri, articole publicate pe această temă, studii de specialitate), am consultat studiile si analizele de referinţă ale unor autori renumiţi din literatura de specialitate cu privire la tematica tratată, iar la acestea ne-am adus aportul reliefat cu precădere în capitolul final de concluzii. Cu toate că, subiectul abordat de noi are o importanţă deosebită, în literatura de specialitate nu am găsit niciun document care să abordeze, focalizat, problematica funcţionalităţii sistemului electoral şi prin urmare, putem afirma că cercetarea noastră este caracterizată de originalitate.

Preview document

Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 1
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 2
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 3
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 4
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 5
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 6
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 7
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 8
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 9
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 10
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 11
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 12
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 13
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 14
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 15
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 16
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 17
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 18
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 19
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 20
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 21
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 22
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 23
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 24
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 25
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 26
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 27
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 28
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 29
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 30
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 31
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 32
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 33
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 34
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 35
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 36
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 37
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 38
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 39
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 40
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 41
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 42
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 43
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 44
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 45
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 46
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 47
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 48
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 49
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 50
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 51
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 52
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 53
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 54
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 55
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 56
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 57
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 58
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 59
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 60
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 61
Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Electoral si Functionalitatea sa in Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Delicte de presă. Răspunderea juridică civilă cu privire la delictele de presă

1. Argument Mass-media se înfăţişează pe sine, la început de secol XXI, ca un domeniu de viaţă socială din ce în ce mai complex, concretizat în...

Sistemul Electoral Românesc

INTRODUCERE În alegerea acestei teme am avut drept punct de plecare viitorul. În zilele noastre se poate aprecia, fara riscul exagerarii, ca, mai...

Sisteme electorale și procese de democratizare în spațiul sud est european, analiză comparată în patru state post totalitare - România, Bulgaria, Polonia, Ungaria

INTRODUCERE După cum sugerează şi titlul, epicentru acestei lucrări este dat de abordarea unor subiecte legate de sistemele electorale şi procese...

Regimul politic al României

REGIMUL POLITIC AL ROMANIEI INTRODUCERE De obicei, conceptul de „regim politic” este strâns legat de acela de „forma de guvernământ”. Uneori...

Parlamentul European și Europarlamentarii României

TRANSFORMARILE PARLAMENTULUI EUROPEAN Parlamentul European este institutia cu cea mai spectaculoasa evolutie din istoria Uniunii Europene. La...

Alegerile locale - Natura juridică a votului

CAPITOLUL I NATURA JURIDICĂ A DREPTULUI DE VOT 1.1. Esenţa democraţiei – participarea poporului la conducere Dintotdeauna, membrii oricărei...

Analiza Absenteismului la Alegerile Euro-parlamentare

In urmatoarele pagini voi incerca sa realizez o analiza a absenteismului la alegerile euro-parlamentare din noiembrie 2007, pe baza sondajelor si...

Candidatul Victor Ponta

I. Cine este Victor Ponta? Victor Ponta este președintele Partidului Social Democrat. Începând din luna Mai 2012, este prim-ministrul României,...

Te-ar putea interesa și

Mandatul Parlamentar

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Parlamentul are principalul rol de a adopta dispoziţiile cele mai importante pentru organizarea vieţii sociale şi de stat, de...

Dreptul la Vot

Capitolul I EXPLICAREA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI Secţiunea 1: Apariţia şi evoluţia istorică a protecţiei drepturilor omu¬lui Omul, prin...

Partidele Politice

INTRODUCERE În cadrul ştiinţelor politice, Politologia ocupă un loc important prin problematica pe care o abordează. Politologia reprezintă una...

Regimul Constituțional și Legal al Autonomiei Locale

INTRODUCERE « În perspectivă istorică , până extrem de recent, autonomia locală a reprezentat o chestiune exclusiv internă a statelor, un domeniu...

Autonomia Locală și Integrarea Europeană

INTRODUCERE România îşi caută la început de mileniu, o nouă poziţie în cadrul sistemului internaţional. Ieşirea dintr-un regim de dictatură şi...

Relațiile executiv-legislativ în România

România este o republicã semi-prezidentialã ale cãrei principale trasãturi democratice sunt: existenta mai multor partide politice, separarea si...

Bazele Administratiei Publice

Actele autoritatilor administratiei publice locale şi comunicarea acestora ART. 115 (1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin: a)...

Bazele Stiintei Politice

Desemneaza arta conducerii societatii. Insemnatatea stiintei politice a crescut in sec XX datorita: -modernizarii administratiei -autonomizarii...

Ai nevoie de altceva?