Societatea civilă globală și problema democratizării în contextul politicii mondiale - Interdependențe și implicații pentru Republica Moldova

ADNOTARE

Tema tezei de licență: Societatea civilă globală și problema democratizării în contextul politicii mondiale: interdependențe și implicații pentru Republica Moldova, Chișinău, 2020.

Structura tezei:introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 99 surse, 60 pagini text.

Cuvintele-cheie ale tezei: societate civilă, democrație, stat, politica mondială, globalizare, partid, organizații neguvernamentale.

Domeniul de activitate: Relații internaționale.

Problema de cercetare rezidă în analiza societatății civile globale și al problemei democratizării în contextul politicii mondiale, fapt ce a condus la identificarea interedependențelor dintre aceste fenomene și a permis prezentarea unor implicații pentru Republica Moldova.

Obiectul de cercetare cuprinde atât cadrul internațional de manifestare a societății civile, cât și cadrul național, deoarece în contextul procesului problemei democratizării,dezvoltarea societății civile are o importanță cheie pentru valorile fundamentale, democratice și pluraliste ale oricărei țări, dar și pentru încurajarea implicării sociale a cetățenilorîn procesele de dezvoltare.

Scopul și obiectivele propuse în teză. Scopul lucrării constă în stabilirea interdependențelor și implicațiilor Republicii Moldova în ceea ce privește societatea civilă globală și problema democratizării în contextul politicii mondiale.

Obiectivele cercetării rezidă în:

- Indicarea reperelor istoriografice ale cercetării societății civile globale și problemei democratizării în contextul politicii mondiale;

- Descrierea societății civile globale și problema democratizării: din perspectiva aspectelor teoretico-metodologice;

- Analizarea dimensiunilor corelative dintre ,,societatea civilă globală” și „problema democratizării” în contextul politicii mondiale;

- Afirmarea societății civile globale în contextul schimbărilor democratice;

- Aprecierea relației dintre democrație și globalizare în Republica Moldova;

- Evaluarea impactului funcțiilor generale ale societății civile globale asupra democratizării țării în perioada de tranziție;

- Aprecierea practicilor de succes ale activității unor organizații neguvernamentale internaționale asupra dezvoltării statutului moldovenesc la nivel național, regional și local.

Noutatea științifică privind caracterul inovator al investigației realizate constă în cercetarea literaturii străine și cea moldovenească a problemei socității civile globale și democratizarea în contextul politicii mondiale: interdependențe și implicații pentru Republica Moldova. În același timp globalizarea a generat transformări profunde în natura umană, societățile contemporane șifundamentele politicii naționale și globale de dezvoltare. Referindu-ne la cazul Republicii Moldova, fenomenul globalizării are un impact directasupra procesului de tranziție politic, economic și social, provocind riscuri și amenințări laadresa guvernării politice și administrative privind eficiența dezvoltării umane, sociale șieconomice.

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei rezidă în rolul societății civile care după cum vom observa depinde de nivelul de dezvoltare democratică a fiecărei societăți în asigurarea unui stat de drept. La începutul sec. XXI, instituțiile societății civile au devenit actori importanți în raport cu statul, participând activ la dezvoltarea comunității, unde cetățeanul este plasat în centrul inițiativelor civice locale.

În pofida la faptul că societatea civilă este prezent încă în gândirea antică, termenul cunoaște o structurare clară odată cu epoca modernă pentru a deveni în zilele noastre un adevărat indicator al modului în care o societate se identifică și își pune în fața propriei conștiințe problemele reale cu care se confruntă, modalitățile prin care înțelege să le soluționeze. Fiind considerată forma de legare liberă și conștientă între ei a membrilor unei societăți, societatea civilă se distinge de structurile instituționale ale acesteia, dar este în același timp baza lor, sursa conținutului și funcțiilor pe care ele le îndeplinesc. Societatea civilă, marcând un grad anume de civilizare umană, inițial a fost identificată cu statul, mai apoi a fost distinsă de el. Ulterior ea a fost contrapusă statului, localizată fiind în spațiul public, ca în cele din urmă să se insiste asupra armonizării lor în calitate de vase comunicante sociale, interdependente. Evoluția conceptuală semnalată trebuie estimată nu doar și nu atât ca o rezultantă a modificării perspectivelor sau opticii de abordare a societății civile, ci, mai ales, ca o consecință a dimensionării treptate a corpului social ca atare.

Exista diferențe semnificative între rolurile asumate de organizații ale societății civile într-o societate în tranziție și cele jucate într-o societate democratică constituită. Oricum, societatea civilă joacă un rol important ca actor al procesului democratic și al consolidării democrației într-o societate. Societatea civilă reprezintă un mijloc de supraveghere și control asupra statului, precum și un instrument prin care acesta este presat să adopte reforme mai profunde. În Republica Moldova, formarea societății civile a avut un alt curs diferit de cele din țările cu o puternică tradiție democratică. Aceasta pentru că intenția clasei politice a fost aceea de a „crea” foarte rapid o societate civilă, mulată și aservită intereselor lor. Aceasta poate fi o posibilă explicație a lipsei de combativitate și de consistență a marii majorități a acțiunilor diferitelor fundații, federații, ligi etc. De asemenea, implicarea cetățenilor în activitatea civică este relativ redusă cantitativ și calitativ.

În situația social-politică și economică actuală este necesară valorificarea și mobilizarea capacităților umane, ca factor principal al dezvoltării sustenabile și integrării europene, remarcind importanța și actualitatea investigării științifice a dimensiunilor politice ale dezvoltării potențialului uman în contextul globalizării.

Gradul de investigație a temei: În cercetarea dată am recurs la analiza mai multor lucrări științifice publicate în țară și în străinătate. Astfel, la nivel La nivel internațional, remarcăm cercetătorii: T. Paffenholz , T.D. Borstel, T. Simon, K. Ludger, J M. Swint, L. Franzini, C. Honda , A. Krishna , A. Alexanyan , A.V. Begichev, V.V. Grebennikov, V.N. Domanov , H. Lasswell, R. Putnam ,Umberto Eco , Z. Bauman , A Gamble , H. Morgenthau , K. Waltz, J. Rosenau și alții.

În spațiul postsovietic, cercetări despre constituirea societății civile în contextul dezvoltării comunității locale au fost efectuate în special la începutul anilor ’90. Astfel, cecetătorii au fundamentat societatea civilă ca concept, dezvoltarea și structura acesteia, interacțiunea sa cu statul, precum și rolul instituțiilor societății civile în procesul de democratizare a noilor state democratice.

Printre cercetătorii care au reflectat aspectele respective se numără: I. Mersianova , K. Gadjiev , V. Kapustin , V. Vitiuk , V. Samsonov , A.P. Kocetkov , Iu.A. Vasiliciuk , ș.a. Totodată, conceptul de instituții ale societății civile a fost investigat în unele articole scrise de Iu.M. Reznik , V.V. Kolbanovskii V.V. Volkov , aceștia din urmă au descriacele mai importante funcții ale societății civile.