Conflictul Romano-Italian

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Conflictul Romano-Italian.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 95 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Stiintele Comunicarii

Cuprins

1. Introducere 1
2. Scurt istoric 3
2.1. Scurt istoric al apariţiei presei scrise 3
2.2. Scurt istoric al publicităţii 4
3. Caracteristici mass media (presă scrisă) 7
3.1. Publicitatea pro şi contra în media. Clasificare a publicităţii 7
3.2. Conceptul de imagine în presa scrisă 9
3.3. Importanţa mass mediei (presei scrise) 12
3.4. Publicitatea prin intermediul ziarelor 17
4. Comunicarea şi limbajul în presa scrisă 21
4.1. Comunicarea 21
4.2. Limbajul neutru-o iluzie? 26
4.3. Genurile junralistice în cadrul comunicării 31
4.4. Gradul de implicare a cititorului şi tratarea informaţiei 36
5. Metoda de cercetare: analiza de conţinut a documentelor 42
6. Descrierea rezultatelor (Anexă) 55
7. Concluzii 59
Bibliografie 62

Extras din document

Introducere

Tema asupra căreia m-am oprit în cercetarea mea este Conflictul româno-italian. M-am decis să aleg această temă pentru că este una de actualitate, care afectează societatea de azi. Conflictul româno-italian este de mai de mult, poate de atunci când românii s-au decis să plece „în masă” spre Italia, pentru că acolo credeau ei, şi încă cred, că este o viaţă mai bună. Totuşi acest conflict nu a fost atât de pronunţat şi mediatizat, ca în ultimul timp, mai precis de când rromul Nicolae Romulus Maillat, de cetăţenie română, a omorât o italiană, Giovanna Reggiani.

În această lucrare voi încerca să prezint cât mai obiectiv punctul meu de vedere asupra acestei probleme, care după mine este una destul de gravă, care afectează imaginea României în fiecare zi. Ceea ce nu inţelegem, sau nu vrem să inţelegem, că noi putem schimba această imagine dacă am reuşi să arătăm lumii că nu toţi românii sunt ţigani sau nu toţi românii sunt la fel.

Apariţia acestui conflict arată încă o dată câtă influenţă are mass-media în societatea de azi,aici fiind vorba în special de presa scrisă. Faptul că această situaţie a luat o asemenea întorsătură se datorează, cred eu, într-o mare masură, mass-mediei. Presa scrisă fiind cea care a publicat încontinuu articole, uneori exagerând, uneori prezentând obiectiv situaţia, alteori mediatizând într-un mod exagerat situaţia românilor din Italia.

Conflictul acesta pune o „pată” asupra imaginei României, care şi aşa nu este prea bună, în ultimul timp. Situaţia noastră în Italia nu era nici inainte prea bună, iar mass-media abia a aşteptat acest moment pentru a-l mediatiza şi pentru a încerca prin orice mijloace de a umbri imaginea României.

De pe urma acestui conflict s-au ajuns chiar la discriminări. Eu zic că acesta este un motiv în plus pentru care ar trebui să ne ingrijoreze situaţia în sine. De la discriminari se poate ajunge la lucruri mai grave şi de asta conflictul este doar un semnal de alarmă la ce poate urma, dacă nimeni nu se implică acum când se mai poate rezolva ceva.

Pe parcursul acestei lucrări voi arăta că deşi italienii doresc expulzări în masă, acestea sunt interzise, trebuind in primul rând să respecte un principiu, al

proporţionalităţii. În al doilea rând expluzarea ar trebui luată în considerare in funcţie de comportamentul individual, iar atâta timp cât un individ nu reprezintă o ameninţare reală şi îndeajuns de gravă pentru a aduce prejudicii, ar trebui să se renunţe la această idee.

Însă multe cazuri de xenofobie din partea italienilor, arată că, în special politicienii şi mass-media italiană, au accentuat această tensiune dintre cele două comunităţi. În plus italienii nu vor să se implice într-o integrare a rromilor, pentru că nu cred că este de datoria lor. Acest conflict româno-italian nici nu se va stinge atâta timp cât, în presa italiană, apar in fiecare zi, informaţii noi despre infracţiunile şi violenţele comise de unii conaţionali, dar şi pentru că italienii, chiar şi carabinierii, se dedau la acte de violenţe împotriva cetăţenilor. Poate doar aşa ne vom da seama cât de gravă este situaţia, atunci când conaţionalii nostri ajung în aceeasi situaţie ca şi italienii agresaţi. Dar între cele două comunităţi există o diferenţă în acest caz. Italienii sunt în ţara lor şi au o protecţie de partea lor, pe când cetaăţenii români nu au nici o apărare şi totul depinde de părerea pe care au reuşit să o facă până la incident.

Însă eu cred că încă nu am realizat cât de mult acest incident ne-a afectat imaginea atât în Italia cât şi în afară. Acest lucru reiese din faptul că am făcut prea puţine lucruri şi ne-am implicat prea puţin în situaţia românilor din Italia după incident. Însă se pare că ne place mai mult să-i lăsăm pe alţii să ne judece, decât să le demonstrăm contrariul.

La urma urmei am ajuns să fim frustraţi de penibilul acestei situaţii. Am ajuns să ne fie ruşine să spunem că suntem români într-o ţară străină. Faptul că un simplu furt, transformat într-o crimă, a declanşat acest conflict nu avem nici o scuză. Este normal să fim judecaţi, dar nu este normal să fim consideraţi toţi la fel. Totul este că trebuie să ştergem, atât la nivel social, cât şi oficial, ruşinea produsă de concetăţeanu nostru, chiar dacă este de etnie rromă.

Încercăm să ne disculpăm cu faptul că autorul incidentului este de etnie rromă, însă adevarul este că aparţine aceeaşi cetăţenii ca a noastră şi suntem incluşi toţi în aceeaşi categorie. De asta ar trebui să ne implicăm cât mai mult şi să clarificăm situaţia, să facem în aşa fel încât şi ceilalţi să facă distincţia dintre un rrom şi un român, şi să realizeze că nu fiecare român face la fel şi că „orice pădure are uscăturile ei”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conflictul Romano-Italian.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢTE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII CATEDRA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE