Programele informaționale și de divertisment la posturile de radio din românia

Prezenta lucrare are ca scop evidențierea celor mai importante concepte care definesc această lume a radioului: informația și divertismentul, precum și felul în care acestea conlucrează pentru a alcătui programul unui radio de succes.

De la începuturile sale până în prezent, radioul a cunoscut multe schimbări fundamentale, în una din fazele sale incipiente, radioul a fost și este una dintre pârghiile principale ale comunicării informaționale.

Radioul românesc este principalul subiect al acestei lucrării, analizând procesul de cristalizare de-a lungul timpului, sunt punctate momentele importante ale apariției radioului începând din anul 1908 până în zilele noastre.

Motivul principal pentru care am ales să tratez în această lucrare aspecte referitoare la divertismentul și valoarea culturală transmise prin programele și formatul radio, l-a costituit explozia radiourilor comerciale, evoluția și schimbările spectaculoase în mediul tehnologic dar și în viața sociețății, și modul în care toate aceste au modificat percepția ascultătorului. De asemenea alegerea celor două posturi de radio pentru analiza comparativă, și anume Radio România Actualități care este un radio public și Europa Fm care este un radio privat a reprezentat o provocare.

Lucrarea este structurată în patru capitole, grupate în două părți. Prima parte se îngrijește de aspectele teoretice legate de tema aleasă, iar a doua parte urmărește formele de divertisment și momentele culturale prin care radioul își câștigă publicul. Unul dintre elementul de noutate prin care această lucrare încearcă să se diferențieze este ideea de educare a publicului ascultător în ceea ce privește importanța radioului în viața de zi cu zi. Tema cercetării insistă asupra etapelor prin care un post de radio trebuie să le urmeze pentru a câștiga simpatia publicului. De aceea se pun în practică tot felul de strategii care de multe ori dau greș. Strategiile posturilor de radio sunt extrem de diversificate în ceea ce privește audiența. Publicitatea având un rol extrem de important în acest domeniu. De altfel, pe parcursul lucrării se poate observa cât de aprofundate sunt criteriile pe care se bazează orice post de radio care dorește performanță.

De asemenea, doresc să precizez că am dorit să reflectez în această lucrare modul prin care informația ajunge să fie modelată și ulterior transmisă ca un produs finit publicului ascultător. Putem afirma că radioul a devenit, ca un frate pentru orice ascultător care are nevoie să iasă din monotonia de zi cu zi.

În elaborarea prezentei lucrări am folosit ca metode de cercetare atât studiul bibliografic, cât și studiul monografic. În primul capitol regăsim un scurt istoric al radioului românesc, am menționat principalele funcții ale radioului, cum este definită grila de programe și care sunt factorii care determină formatul radioului.

În al doilea capitol m-am ocupat de dezvoltarea diferitelor genuri jurnalistice pe care și radioul le folosește pentru o mai bună coordonare a informației transmisă publicului. Informația fiind prelucrată în așa fel încât publicul să aibă parte de o întreagă varietate de idei și concepte.

În capitolul al treilea am realizat o scurtă cercetare bibliografică reprezentativă temei de licență în care sunt prezentate elementele informaționale și de divertisment reflectate în emisiunea, muzica și publicul posturilor de radio.

Capitolul al patrulea prezintă studiul de caz, în care sunt analizate comparativ, un radio privat și unul public, Europa FM și Radio România Actualități, pe baza grilei de programe, viziunea radioului, dar și mijloacele prin care încearcă să câștige simpatia publicului. Am încercat să aflăm să aflăm cu ce grilă de programe se prezintă fiecare tip de radio și în ce măsură reușesc să transmită cultură și divertisment.

Radioul nu este doar un instrument de informare a oamenilor, în arsenalul său regăsim și mijloace prin care oamenii își petrec timpul liber sau atunci când merg prin trafic la serviciu, ei având posibilitatea de a asculta o emisiune de divertisment la radio de bună calitate.

Prin prezenta lucrare am dorit să punctez anumite aspecte ce țin de nevoia oamenilor de a primi cât mai multe informații din punct de vedere calitativ. Am încercat să ofer informații esențiale despre viața radioului, evoluția sa, conceptele sale și ansamblul de factori sociali, decizionali, instituționali, psihologici și lingvistici. Este evident faptul că mass-media joacă un rol esențial în educația ascultătorilor prin postul de radio.

Pe acestă cale doresc să aduc mulțumiri doamnei prof. univ. dr. Delia Duminică, cea care m-a încurajat și m-a îndrumat spre o evaluare corectă a problematicii lucrării, cât și a întegului corp profesoral al Facultății de Științe Socio-Umane din cadrul Universității din Pitești, care mi-au îndrumar pașii pe parcursul anilor de studii.

Capitolul 1

Scurt istoric al radiolului

1.1.Radioul românesc

Radioul rămâne totuși cel mai rapid mijloc de informare, din punct de vedere jurnalistic, iar din punct de vedere tehnic are putere de pătrundere în cele mai îndepărtate zone cu ajutorul vechiului sistem de retransmitere prin satelit. Începând cu anul 1987, în Europa a fost folosită o nouă tehnologie, care a oferit posesorilor de radio receptoare noi facilitați pentru recepția seviciilor oferite.

În România primul post de radio a luat ființă la 1 noiembrie 1928, când s-a difuzat prima emisiune în limba română. Dezvoltarea radiofoniei la noi în țară cunoaște ritmuri destul de lente, din caza lipsei receptoarelor care erau fabricate numai în strainătate, cu costuri destul de ridicate; singurele accesibile fiind receptoarele de radio cu galena (cu audiție în cască), cu un preț relativ redus și cu performanțe satisfăcătoare.

Dacă ne dorim să punctăm momentele importante din istoria radioului la noi în țară, nu putem trece peste primele încercări reprezentate de radiotelegrafie, care și-a găsit prima aplicație practică în țara noastră, în anul 1908 prin instalarea la Constanța a primului post de către servicul maritim român. Un nou post cu puterea de 150 kw a fost instalat în anul 1916 la Herestrău, dar din cauza războiului a fost evacuat în luna noiembrie a aceluiași an, în Moldova, și reinstalat la Botoșani.

Odată drumul deschis, instalarea și utilizarea acestor posturi v-a deveni un fapt normal pentru acele vremuri, astfel încât în anul 1920, la Universitatea din Botoșani a fost introdus primul curs de radiocomunicații, ca mai apoi în 1921 guvernul de la acea dată să înființeze o rețea de posturi radiotelegrafice, care sa acopere întreg teritoriul național.

Odată cu prima transmisie în limba română a unei emisiuni din anul 1925 au devenit posibile primele audiențe publice, transmise de două ori pe saptămână, joia și sâmbăta la orele 22:30.

Din acest moment se poate spune că în România s-a trecut de la radiotelegrafie și radiotelefonie la radiofonia propriu-zisă cu toate că postul nu devenise oficial.

Părintele radioului românesc prof. Dragomir Hurmuzescu a fost principalul animator al reușitelor în acest domeniu, urmând să devină în anul 1928 primul președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. În același an a avut loc prima emisiune oficală a Societății de Radiodifuziune Radiotelefonica din România, această primă transmisie s-a făcut din sediul situat în strada General Berthelot nr 60, cu un emițător de 400 w pe 401,6 m.

„Radiofonia este de o mare importanță socială cu mult mai mare decât teatrul pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. Cele trei mari funcții pe care orice post de radio își propune să le îndeplinească, au fost încă de la început reflectate în emisiunile transmise, în ianuarie 1929.”

Printre acestea putem menționa; sfaturi pentru gospodine, ora copiilor, ora veselă, săptămâna artistică europeană, cronica modei. Paralel cu continuarea grilei de program a continuat seria premierelor tehnice astfel, la 14 aprilie 1929 a avut loc prima transmisie în direct de la opera Română cu „Aida” de la Verdi. De asemenea anul 1930 marchează inovații și în domeniul jurnalismului radio, prin apariția unor noi genuri, radio-reportajul și radio interviul.