Radioul Public Regional in Romania - Grila de Programe la Radio Cluj

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Radioul Public Regional in Romania - Grila de Programe la Radio Cluj.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 100 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Univ Dr. Ioan Maxim Danciu , Asist. Univ. drd. Cristina Nistor

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Stiintele Comunicarii

Cuprins

Introducere
Capitolul 1. Istoria radioului 7
1.1 Radioul din 1807 până în prezent 7
1.2 Evoluţia radioului comparativ cu alte canale media 1
Capitolul 2. Clasificarea instituţiilor radio 4
2.1 Specificitatea jurnalismului radio 4
2.1 Aria de emisie şi modul de finanţare 8
2.2 Genuri jurnalistice radio 10
2.4 Tipologia emisiunilor radio 23
Capitolul 3. Radioul public în România – posturile de radio public naţionale şi regionale 27
3.1 Istoric 27
3.2 Cadrul legislativ şi administrativ – organizare şi funcţionare 35
3.3 Aria de acoperire 44
3.4 Teme regionale 44
3.5 Funcţiile şi rolul unei emisiuni regionale 53
Capitolul 4. Grila de programe la Radio Cluj 56
Concluzii
Anexe
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Fie că îl considerăm una dintre cele mai puternice instituţii, fie pasiunea de o viaţă a unora, radioul este şi va rămâne, indiferent de evoluţia tehnologiei, unul din mijloacele esenţiale de comunicare în masă, la graniţa cu televiziunea şi presa scrisă. Lucrarea de faţă îşi propune să descrie radioul în primul rând din punct de vedere teoretic.

Premisa sau ipoteza pe care se bazează acestă lucrare este relevanţa radioului public regional în România. Fiind un serviciu public în slujba cetăţeanului şi ca parte a Societăţii Române de Radiodifuziune, radioul public regional îşi însuşeste obligaţia şi responsabilitatea de a respecta câteva reguli esenţiale pentru informarea, educarea şi divertismentul consumatorului de radio.

Am pornit în abordarea acestei teme de la o viziune de ansamblu, de la conceptele generale precum istoricul radioului internaţional şi apoi a celui românesc. Este imposibil să vorbim despre radio dacă nu îi cunoaştem rădăcinile istorice. Radioul aşa cum îl ştim noi astăzi reprezintă evoluţia complexă şi deosebit de interesantă a unor lungi etape de timp şi mai ales unor mari descoperiri. Aici trebuie să îl amintim pe Guglielmo Marconi, considerat şi “părintele radioului” care a realizat primul sistem de radiocomunicaţie, prin trasmiterea unui semnal la distantă făra a mai fi folosit firul. Aceasta a fost calea ce a deschis drumul evoluţiei radioului şi nu numai, iar o dată partea tehnică definitivată, acest canal mass-media se va bucura de posibilităţi infinite în a informa, educa şi în a oferi divertisment. Toate descoperirile în domeniul radiotehnicii au dus la apariţia televiziunii, care are posibilitatea să ofere pe lângă sunet şi imagine. Lumea în care trăim suferă de o abundenţă de informaţie, iar instituţia media care reuşete să aducă informaţia către consumatorul de media, într-un timp cât mai scurt şi cel mai eficient va fi cea câştigată. Fuziunea dintre internet, viitorul canal media după cele tradiţionale, şi radio este una binevenită şi vom discuta despre acest aspect în finalul primului capitol.

Diversitatea este unul din cuvintele cheie atunci când amintim de radioul din zilele noastre. Societatea zilelor noastre este un adevărat mozaic cultural. Astfel capitolul Clasificarea instituţiilor radio tratează unicitatea şi specificul radioului pornind de la principalele trăsături ale acestuia. În orice post de radio exista un flux informaţional continuu, mereu se aude ceva, informaţia ajunge rapid la ascultător, radioul fiind unul dintre cele mai rapid mediu de transmitere a informaţiei. Transmisiunile în direct fac din postul de radio unul operativ şi rapid. În televiziune este posibilă transmiterea unei informaţii care are numai text, citit de prezentator, dar un post de televiziune care se respect trebuie să prezinte şi imagine, iar până se obţine materialul filmat pe video, cu un montaj adecvat, se mai pierde ceva timp. Dintre toate mijloacele de presă, radioul rămâne cel mai rapid, fiind cel care anunţă primul. Radioul este un canal media mobil şi operativ datorită flexibilităţii programelor. Amintim într-unul din capitolele lucrării despre faptul că presa scrisă o dată cu apariţia unui eveniment important trebuie să mai printeze o ediţie pe când radioul îşi poate întrerupe programul în orice moment. Publicul poate recepţiona programele de radio la distanţe foarte mari. Costurile presei radiofonice sunt relativ mici, în comparaţie cu alte canale media.

Capitolul Aria de emisie şi modul de finanţare clasifică radiourile în funcţie de aceste două criterii. Acest capitol clasifică trăsăturile şi modul de funcţionare a posturilor internaţionale, naţionale, regionale şi locale. Resursele finaciare pentru orice canal media sunt importante, acestea fiind private şi în mare parte venituri din advertising, şi din banii publici în cadrul radioului public.

Geurile jurnalistice radio reprezintă cosmetizarea sau adaptarea genurilor jurnalistice la modulul de radio. Ştirea radio este caracterizată de exactitate, echilibru şi claritate. Desigur ştirea pentru radio este adaptată canalului pe care îl foloseşte şi anume auzului, fiind concepută în aşa manieră încât să fie percepută şi înţeleasă de ascultător cel mai bine. Echilibrul ştirii radio este dat de către prezentarea echidistantă a tuturor părţilor implicate într-un eveniment iar exactitatea acesteia reiese din prezentarea cât mai riguroasă a informaţiei. Relatarea reprezintă acel gen publicistic care se află la graniţa dintre ştire şi reportaj. Presupune prezenţa pe teren a jurnalistului şi realizarea unei documentări directe.

Lumea înconjurătoare este mereu surprinzătoare şi fascinantă – reportajele radio substituie atmosfere realizate prin imagini sau fraze scrise, vorbelor şi sunetelor. Există o întreagă serie de caracteristici ale reportajului radio pe care le vom trata pe îndelete la timpul potrivit. Interviul este genul ce constituie inima jurnalismului audio-vizual. Interviul radio este considerat în radio un gen jurnalistic fundamental, fiind prezent în majoritatea emisiunilor. Dialogul dintre jurnalist şi interlocutor reprezintă cel mai eficient mijloc de a obţine şi transmite o informaţie către public, mai ales în radio unde se lucrează cu cuvântul rostit. Ancheta şi comentariul sunt genuri jurnalistice adaptate la radio. Desigur pentru realizarea unui reportaj de investigaţie sau pentru un comentariu bine construit trebuie respectate câteva reguli esenţiale. În cele din urmă abordăm şi genurile jurnalistice ale dezbaterii şi talk-showlui. Dezbaterea este un tip de emisiune în care prezentatorul devine moderatorul unei discuţii cu unul sau mai mulţi invitaţi. Aceasta discuţie nu trebuie să fie sterilă, ci să capete aspectul unei dezbateri între moderator şi invitaţi şi chiar între invitaţi. Talk show-ul este o emisiune apropiată ca gen cu dezbaterea, în care, însă, intervin şi unele elemente de spectacol.

Tipologia emisiunilor radio aranjează ierarhic emisiunile radio în funcţie de mai multe criterii. Structura emisiunilor difuzate de un post de radio este dictată de câteva detalii, în funcţie de care fiecare post îşi alcătuieşte o grilă de programe sau un format radio. Fie că este o emisiune specializată sau fie că este una generalistă, aceste tipuri de programe radio trebuie cunoscute pentru a putea privi în ansamblu tipul radioului respectiv.

Fisiere in arhiva (1):

  • Radioul Public Regional in Romania - Grila de Programe la Radio Cluj.doc

Alte informatii

Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Departamentul de Jurnalism