Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAPITOLUL I 4
- 1.1 Organizarea transportului feroviar de marfă 4
- 1.2 Avantajele transportului feroviar 6
- 1.3 Studiul actual privind transportul feroviar 7
- CAPITOLUL II 10
- 2.1 Tehnologia activităţii staţiei Bucureşti Sud 10
- 2.2 Elemente de bază ale tehnologiei de prelucrarea trenurilor de marfă
- în staţia Bucureşti Sud 11
- 2.3 Modelul grafic al proceselor tehnologice 11
- 2.4 Tehologia prelucrării vagoanelor la activitatea comercială 15
- 2.5 Elemente pentru circulaţia mărfurilor 17
- 2.6 Tarife de transport şi principii de construcţie tarifară 30
- 2.7 Termenul de executare a contractului de transport 32
- CAPITOLUL III 34
- 3.1 Costul şi siguranţa în exploatare 34
- CAPITOLUL IV 48
- 4.1 Încheierea contractului de transport. Documente de transport 48
- CAPITOLUL V 54
- 5.1 Managementul transportului feroviar de marfă 54
- 5.2 Marketing 56
- CAPITOLUL VI 59
- 6.1 Soluţii propuse pentru redresarea societăţii CFR Marfă SA 59
- 6.2 Măsuri ce pot fi luate în exploatarea pentru eficientizarea activităţii 62
- CAPITOLUL VII 65
- 7.1 Protecţia muncii. Siguranţa muncii 65
- 7.2 Măsuri de prevenire 66
- 7.3 Tipuri de instructaj 67
- CAPITOLUL VIII. Protecţia mediului. Impactul asupra mediului 68
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI 73
- BIBLIOGRAFIE 75
Extras din licență
INTRODUCERE
Unele din principalele ramuri ale economiei naţionale a unei ţări este reprezentată de transporturi. Transporturile sunt o prelungire a tuturor industriilor pînă la locurile de consum a bunurilor materiale.
Prin faptul că leagă într-o reţea unică toate judeţele ţării, transportul feroviar prezintă un rol important în viaţa economica, politică şi strategică a ţării.
Rolul important al transportului feroviar reiese din aceea că de buna funcţionare a sa depind aprovizionarea cu materii prime şi mateiale a tuturor unităţilor economice, satisfacerea operativă a populaţiei cu mărfuri de consum.
Rezultatul muncii productive, adică transportul în sine nu constitue o marfă noua, ci o prestaţie; prin transport marfa îşi păstrează toate proprietăţile ei chimice şi fizice, însă îşi sporeşte valoarea.
Productivitatea transpotului de marfă pe calea ferată se calculează în tone/km.
Circulaţia trenurilor care transportă mărfuri se efectuează fără întreruperi, în orice timp al anului, la orice oră, ceea ce impune o productivitate foarte riguroasă şi o perfectă coordonare a tuturor sectoarelor de activitate al transportului feroviar.
Calitatea producţiei de transport se caracterizează prin siguranţă, rapiditate, regularitate.
Siguranţa transporturilor pe calea ferată ocupă poziţia cea mai favorabilă pe care nu o poate contesta nici un alt mijloc de transport existent.
Calea Ferată constituie o mare industrie ce se întinde pe tot cuprinsul ţării, unită prin liniile de cale ferată, constituind o reţea feroviară unitară.
Reţeaua feroviară se împarte în magistrale, secţii de circulaţie şi distanţe de circulaţie.
În transportul pe calea ferată se folosesc tehnologii multiple, diferite în timp şi spaţiu, dar strâns coordonate între ele: tehnologia prelucrării vagoanelor în staţii, tehnologia întreţinerii şi echipării locomotivelor în depouri şi ateliere, tehnologia întreţinerii liniilor, vagoanele şi instalaţiilor de centralizare, telecomanda, tehnologia graficului de circulaţie.
Transportul feroviar se execută numai pe bază de contract de transport care se încheie şi se execută în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a acordurilor şi convenţiilor internaţionale, precum şi a prevederilor Regulamentului de Transport pe Căile Ferate.
Transportul feroviar este un proces în permanentă dezvoltare, în primul rînd datorită avantajelor tehnico-economice pe care le oferă în comparaţie cu celalalte moduri de transport. Pentru anumite condiţii geoclimaterice şi economice, transportul feroviar este liderul mijloacelor terestre şi poate ocupa chiar primul loc la nivelul unor regiuni geografice pentru anumite servicii de marfă.
În România, transportul feroviar a cunoscut după 1990 schimbări profunde prin reorganizarea instituţională bazată pe principiul trecerii de la conceptual tehnicist la cel comercial, urmărindu-se satisfacerea la un nivel calitativ cât mai ridicat a serviciilor de transport feroviar şi crearea condiţiilor pentru integrarea deplină a transportului feroviar din România în reţeaua europeană.
Orice stat are nevoie de o cale ferată de tip nou, care să răspundă cerinţelor economiei de piaţă, lucru ce nu se poate obţine decât prin reforme organizaţionale şi financiare care să conducă la un maxim de eficienţă al activităţii transportului feroviar.
În tendinţa generală de creştere a vitezei de exploatare feroviară a fost dezvoltată tehnologia de mare viteză care să învingă natura, topografia şi condiţiile sociale.
Recent, preocupările pentru economia de energie şi problematica mediului înconjurător privind poluarea atmosferei cu emanaţiile de gaze de la autovehicule (în special CO2), aferente efectului de seră prin reducerea stratului de ozon, ploile acide şi pierderile de vieţi în accidentele de trafic au accelerat tendinţele de revigorare a transportului feroviar, dând pentru viitor impulsul necesar dezvoltării căii ferate de mare viteză. Studiile elaborare la nivel internaţional au scos în evidenţă în mod clar faptul că mijlocul de transport actual cel mai adecvat în raport cu mediul înconjurător este calea ferată. Urmare a analizei şi a protocolului încheiat Kyoto (10.12.1997), Uniunea Europeană a convenit să-şi reducă până în 2012 emisiile de CO2 cu 8%.
În domeniul transportului de marfă, concentraţia substanţelor poluante este de 30 de ori mai mare în transportul cu autocamioanele, în raport cu transportul pe calea ferată. În transportul de marfă, consumul de energie pentru autocamioane este de 8,7 ori mai mare decât în transportul pe calea ferată.
Avantajele căii ferate iau în considerare transporturile pe liniile elecrificate care nu sunt dependente de combustibil. În acest sens, se prezintă şi cazul României, unde reţeaua electrificată reprezintă 33% din totalul reţelei, iar transportul feroviar pe reţeaua electrificată fiind de 54% din total transport. Şi din punct de vedere al circulaţiei, calea ferată se situează înaintea altor mijloace de transport.
Cu toate avantajele certe pe care calea ferată le are faţă de celelalte sisteme de transport în ceea ce priveşte efectele asupra mediului, există încă multe probleme care pot fi îmbunătăţite. Dintre aceste probleme, putem aminti: soluţii ecologice în tratarea secţiilor de spălat cisterne, protecţia depozitelor de lubrefianţi şi combustibil, funcţionarea ecologică a decantoarelor din complexele feroviare, salubrizarea vagoanelor.
Transporturile de mărfuri sunt mai aproape de ceea ce înseamnă un serviciu de producţie decât un serviciu public. Influenţând preţul final al produselor, transportul de marfă reprezintă un serviciu comercial pur care trebuie tratat ca o afacere. Metaforic, din familia feroviară, transportul de mărfuri poate fi considerat unghiul bogat.
Una din cerinţele fundamentale care se impun circulaţiei pe o anumită linie de cale ferată, este aceea că pe o porţiune a sa să nu se găsească în acelaşi timp decât un singur vehicol. Din aceste motive, reţeaua feroviară se împarte în magistrale, secţii de circulaţie şi distanţe de circulaţie.
Magistralele sunt liniile din cuprinsul unei reţele feroviare, care au caracter de linii principale, servesc ca ax al unei întregi reţele de căi ferate, au o zonă proprie de influenţă economică, politică şi strategică.
Secţia de circulaţie este acea porţiune de linie magistrală sau secundară, pe care se păstrează aceleaşi caracteristici de trafic. Aceasta este cuprinsă între două staţii de dispoziţie şi include în cea mai mare parte un număr de staţii intermediare.
Distanţa de circulaţie este reprezentată de porţiunea de linie dintre două puncte de selecţionare în care se pot realiza încrucişări şi depăşiri de trenuri. Ea poate fi între două halte de mişcare, între o haltă de mişcare şi staţie intermediară, între o haltă de mişcare şi o staţie de dispoziţie, între două staţii intermediare, între o staţie intermediară şi una de dispoziţie sau între două staţii de dispoziţie când secţia de circulaţie conţine numai o distanţă de circulaţie.
CAPITOLUL I
1.1 Organizarea transportului feroviar de marfă
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 582 s-a înfiinţat Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” S.A. prin reorganizarea S.N.C.F.R..
C.F.R. Marfă desfăşoară activităţi de interes public naţional în scopul realizării transportului feroviar public de marfă şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării şi are, în principal, ca obiect de activitate:
- efectuarea transportului de marfă în trafic intern şi internaţional ca expediţii de mesagerie, coletărie, containere şi vagoane complete;
- transportul mărfurilor în trafic combinat;
- lucrări de întreţinere şi reparaţii de locomotive, mijloace de transport şi utilaje de mecanizare;
- comerţ intern şi import-export;
- operaţiuni vamale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cuprins.doc
- Managementul in Statia CFR Bucuresti Sud pentru Circulatia Marfurilor.doc