Mijloace și Echipamente de Salvare

Capitolul 1

GENERALITATI

1.1. Scurt istoric al transportului pe mare

Istoria dezvoltarii civilizatiei aduce dovezi certe care demonstreaza ca navigatia a fost una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului. Începutul navigatiei s-a produs cu câteva sute de mii de ani în urma, când unul dintre stramosii nostri, pentru a scapa fie de primejdia animalelor salbatice, fie de calamitatile naturii, fie pentru a-si gasi un loc în care sa se poata hrani, a încalecat pe un bustean si a fost purtat de apele râului sau, si mai departe, în largul marii de catre curentii marini. Acest act de curaj si poate, în acelasi timp, de curiozitate pentru el a constituit primul pas în descoperirea unei noi activitati care avea sa devina, ceea ce numim noi astazi, navigatia.

Dezvoltarea acestei activitati, începând de la busteanul de lemn scobit pâna la nava moderna din zilele noastre, a reprezentat si reprezinta un mijloc de comunicare între oameni, un mijloc de schimburi sau modalitatea de a descoperi si a cuceri pamânturi noi.

Evolutia navigatiei a fost lenta si calea maritima a fost întotdeauna plina de primejdii iar omul care-si desfasoara activitatea pe nava este lipsit de avantajele celui care îsi desfasoara activitatea pe uscat.

Dar, cu toate aceste riscuri si privatiuni, marea l-a atras pe om, iar omul a cautat sa o înfrunte si sa o supuna. Se poate spune ca navele actuale, dotate cu echipament de înalt nivel tehnic si care ofera un confort sporit, reprezinta o concentrare colectiva, în scopul efectuarii transportului maritim în deplina siguranta pentru om, nava si marfa aflata la bord.

În cadrul activitatii complexe si specifice a transporturilor maritime, un loc de seama îl ocupa semnarea contractului, modul de amplasare al marfii la bord, astfel încât expeditia maritima sa se desfasoare în deplina siguranta, marfa sa nu se deplaseze si sa nu se pericliteze stabilitatea navei, în orice fel de conditii meteorologice si de starea marii. Apoi, marfa sa fie predata la destinatie asa cum a fost încarcata.

1.2. Rolul transportului maritim in economia mondiala

Avântul economic înregistrat de societatea umana în ultima perioada a implicat o crestere fara precedent a comertului mondial, a traficului de materii prime de baza necesare industriei (minereu, carbune, petrol) si agriculturii (azotati, fosfati si alte produse chimice) cât si a schimburilor de produse finite industriale sau alimentare.

Participarea activa la diviziunea mondiala a muncii a impulsionat schimburile de valori materiale dintre tarile aflate în diverse zone geografice, participarea conferita reprezentând o necesitate a epocii moderne, o conditie care asigura progresul economic si social al fiecarei natiuni.

La realizarea circulatiei volumului imens de marfuri, în cresterea anuala vertiginoasa, transportului naval i-a revenit rolul de prim ordin atât cantitativ cât si ca operativitate si aceasta nu numai pentru ca transportul pe apa este mai ieftin ci, mai ales, din cauza diversificarii surselor de relatii comerciale, înmultirii numarului de participanti la aceste diversificari si caracterul cât mai complex al schimburilor comerciale internationale.

Marile si oceanele formeaza o punte de legatura trainica, eficienta si necesara între tarile lumii, mai mult decât atât, tarile continentale îsi dezvolta prin mari lucrari artificiale reteaua de ape naturale în cai navigabile spre a prelungi transportul pe apa cât mai adânc în interiorul continentelor si, prin canaluri, pâna la portile marilor întreprinderi industriale.

Ca urmare, flotele maritime de transport au cunoscut în perioada postbelica o crestere vertiginoasa a tonajului global, însotita de diversificarea tipurilor de nave, de specializare si de perfectionare tehnico-constructiva, tonaj unitar marit, cresterea vitezei de mars, introducerea automatizarii în functionarea instalatiilor de bord, îmbunatatirea conditiilor de munca si de viata la bord, cresterea securitatii navelor angajate în expeditii maritime, în orice zone navigabile ale oceanului mondial.

Cu toate progresele tehnice realizate în celelalte tipuri de transport, navele ramân principalul mijloc de transport în comertul international. Acest fapt este deosebit de evident daca se ia în considerare volumul comertului mondial, dar si valoarea acestuia.

Situatia mondiala a transporturilor maritime se caracterizeaza astazi printr-o mare diversitate. Aceste masuri de ordin tehnic, economic si juridic sunt cu atât mai indispensabile cu cât caracteristice în transportul maritim sunt distantele mari de parcurs, cantitatile de zeci si sute de mii de tone de marfa într-un singur transport, strabaterea la un singur voiaj a mai multor zone climatice, care prin variatia conditiilor meteorologice, pe lânga faptul ca supun nava unor solicitari mari de rezistenta structurala pot expune marfurile fie la degradari prin variatii mari de temperatura, eventuale infiltratii de apa, etc., fie la deplasarea încarcaturii din cauza oscilatiilor, periclitând stabilitatea navei.

Ca activitate economica, transportul maritim modern nu se poate limita numai la masuri privind realizarea rentabilitatii - conditie de altfel ireductibila -, ci se impune si ca o necesitate obiectiva a dezvoltarii societatii umane în conditiile geografice, economice si politice concrete ale lumii si epocii noastre. La stadiul actual tehnic atins de civilizatia umana, nici un alt mijloc de transport în afara de nave nu poate asigura traficul peste mari si oceane al procesului de productie sau de transfer al produselor de la producator la consumatorul final, creându-se astfel conditii ca transportul maritim sa apara ca rational si eficace, dar nu lipsit de orice problema.

În alte sectoare, ca de exemplu cel al transportului marfurilor de catre navele de linie, efectele schimburilor de ordin tehnic, institutional, structural sau social au fost atât de profunde, încât practicile, traditiile si obiceiurile de ordin vechi sunt astazi perimate.

1.3. Avantajele transportului maritim

A devenit axiomatic faptul ca transportul pe apa, în general, este mai ieftin si deci mai avantajos decât transportul pe oricare dintre celelalte cai de comunicatie. În acest sens se considera ca avantaje esentiale si caracteristice urmatoarele:

a) este mijlocul cel mai economic, calculat fie la cost global, fie la tona transportata, dar mai ales la tona/mila; deci, avantajul iese in evidenta îndeosebi pe distantele mari, transoceanice;