Planificarea și executarea voiajului pe ruta Piraeus-Ghent

Introducere

La ora actuală se pune un foarte mare accent asupra modului în care este efectuată activitatea de planificare a voiajului pe care nava urmează să-l întreprindă. Multe dintre accidentele maritime care au avut loc în ultimul deceniu (şi aici ne referim în special la cele care au condus la eşuarea unor nave) s-au datorat unei defectuase sau neatente planificări a rutei pe care nava trebuia să o urmeze.

Experienţa practică a ultimilor ani a dovedit că bazându-se pe existenţa unor sisteme electronice pentru determinarea poziţiei navei, echipa de cart acorda o importanţă mai mică etapei de pregătire a voiajului pe care nava urma să-l întreprindă, din punct de vedere al stabilirii unei rute care să asigure un parcurs cât mai lipsit de pericole pentru navă. Cu alte cuvinte, în urmă cu 15-20 de ani, Comandantul navei şi Ofiţerul cu navigaţia acordau o atenţie mult mai mare modului în care stabileau drumurile pe care nava urma să le parcurgă şi erau mult mai prudenţi din punct de vedere al apropierii faţă de pericolele de navigaţie cunoscute sau previzibile.

O dată cu răspândirea pe scară largă a GPS-ului şi dobândirea garanţiilor practice privind precizia informaţiei de poziţie oferite de acesta, navigatorii s-au simţiţ mult mai în siguranţă din punct de vedere al posibilităţii stabilirii poziţie navei şi au considerat că o astfel de informaţie este suficientă pentru a evita punerea navei într-o situaţie periculoasă din perspectiva pericolului de eşuare. Consecinţa directă a fost stabilirea unor rute care treceau mult mai aproape de pericole de navigaţie recunoscute (stânci submarine, recife, zone cu adâncimi mici, etc.) şi pe care navigaţia se făcea cu viteze mult mai mari decât în trecut, în condiţiile în care şi traficul maritim era mai intens în multe dintre aceste zone.Această atitudine devenise atât de generală şi cu consecinţe atât de grave, încât Organizaţia Maritimă Mondială (IMO) a trebuit să intervină şi să elaboreze în anul 1999 rezoluţia A.893(21) referitoare la modul obligatoriu în care trebuie efectuată pregătirea, execuţia şi urmărirea voiajului navei, din punct de vedere al navigaţie.

Multe din metodele şi recomandările practice care vor fi descrise în continuare este posibil să pară desuete pentru secolul XXI, mai ales dacă avem în vedere şi dotarea cu echipamente electronice de navigaţie care poate exista la bordul navelor maritime moderne. Cu toate acestea, modul în care a fost pregătit un voiaj este verificat inclusiv de către Port State Control, iar dovada pentru calitatea acestei activităţi o constituie în primul rând hărţile de navigaţie pe care au fost trasate drumurile navei.

1. Planificarea voiajului

1.1 Descrierea navei MAERSK DERINCE

Fig. 1.1 Nava portcontainer – MAERSK DERINCE

Nava MAERSK DERINCE pentru care urmează a se efectua voiajul pe ruta Piraeus (Grecia) – Ghent (Belgia) are următoarele caracteristici:

Tabel 1.1

Descrierea navei

Tip Portcontainer

Clasa navei 5100 TEU Class F/C Carrier

Data construcţiei 26.09.2005

Pavilion GERMANIA

Deadweight 68483.2 t

Lungimea peste tot (m) 294.05

Lăţime (m) 32.20

Înălţimea de construcţie (m) 56.05

Pescajul de vară (m) 13.52

Număr IMO 9301328

Tonaj Brut (t) 54193

Tonaj Net (t) 31232

Tonaj Brut Canalul Suez (t) 56093.50

Tonaj Net Canalul Suez (t) 48159.58

Tonaj Brut Canalul Panama (t) 56093.50

Tonaj Net Canalul Panama (t) 47311

Capacitatea de încarcare (TEU) 5100

Tabel 1.2

Performanţe

Situaţie Viteză (Nd) Consum Păcură (t) Consum Diesel (t)

Balast 27.0 140 0.00

Încărcat 24.0 160 0.00

Tabel 1.3

Tonaj

Deplasament (t) 88301.1

Deplasamentul navei goale (t) 16 516

Tabel 1.4

Sistemul de propulsie

Mașina principală MAN-B&W 9K90MC-C , 41130 KW / 55890 CP

Bow thruster 1900 KW / 2580 CP

Elice Fixă , cu pas dreapta, diametru 8.20 m

1.2 Stabilirea rutei de navigaţie

Se va trasa ruta de urmat pe o hartă generală, apoi pe hărţi la scară adecvată pentru a furniza informaţii cât mai sigure despre zona tranzitată. Se va verifica dacă hărţile ce urmează a fi folosite sunt corectate la zi, folosind Avizele pentru Navigatori eliberate de Amiralitatea Britanică. De asemenea, se va verifica dacă există hărţi cu ediţie mai nouă decât cele existente la bord.