Cuprins
CAPITOLUL I
FLUXURILE DE MATERIALE MANIPULATE ÎN CADRUL SISTEMULUI 7
A)Organizarea generală a producţiei 8
B)Analiza fluxului de producţie 9
CAPITOLUL II
TEHNOLOGIILE DE MANIPULARE, DEPOZITARE ŞI TRANSPORT INTERN 12
2.1. Calculul motostivuitorului cu furci frontale 13
2.1.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru 16
2.1.2. Calculul productivităţii orare a motostivuitorului 22
2.1.3. Calculul puterii necesare motorului de antrenare a mecanismelor motostivuitorului 23
2.1.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea unui ciclu de funcţionare 30
2.1.5. Calculul mecanismulului de ridicare al motostivuitorului 33
2.2. Calculul transportorului elicoidal
Caracteristici tehnice ale transportoarelor elicoidale 41
2.2.1. Calculul productivităţii orare a transportorului elicoidal 42
2.2.2. Calculul forţei rezistente care apare la deplasarea materialului prin tub 44
2.2.3. Calculul puterii motorului necesar antrenării melcului 44
2.3. Calculul transportorului cu bandă 45
2.3.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu bandă 45
2.3.2. Calculul tensiunilor din banda transportorului 48
2.4. Calculul transportorului cu raclete
Caracteristici tehnice ale transportatorului cu raclete 49
2.4.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu raclete 50
2.4.2. Determinarea puterii motorului de antrenare 51
2.5. Calculul elevatorului cu cupe
Caracteristici tehnice principale ale elevatorului 52
2.5.1.Calculul productivităţii orare a elevatorului cu cupe 54
2.5.2. Calculul forţei rezistente la umplere 55
2.5.3. Calculul puterii necesare mecanismului de acţionare a lanţului 56
2.6. Capacităţi de depozitare 58
CAPITOLUL III
CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE 59
3.1. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului muncitor 60
3.2. Calculul cheltuielilor cu energia consumată de motoarele maşinilor şi utilajelor de ridicat si transportat 61
3.3. Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea punctelor de lucru 63
3.4. Calculul cheltuielilor cu combustibilul consumat de motostivuitoare 65
3.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea instalaţiilor de transport continuu 66
3.6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea motostivuitoarelor 67
3.7. Calculul cheltuielilor anuale cu amortizarea clădirilor sistemului de depozitare 67
3.8. Calculul cu reparaţiile curente ale maşinilor cu acţiune continuă 68
3.9. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile parcului de stivuitoare 69
3.10. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile sistemului de depozitare 70
CAPITOLUL IV
SOLUŢII PENTRU MODERNIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT INTERN ŞI DEPOZITARE 71
Soluţia de modernizare
4.1. Introducererea stelajelor în depozitul de zahăr şi introducerea electrostivuitorului 72
4.2. Calculul dimensiunilor stelajelor 74
4.3. Calculul electrostivuitorului propus 78
4.3.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru 79
4.3.2. Demararea şi deplasarea electrostivuitorului cu încărcătură 88
4.3.3.Demararea şi deplasarea a electrostivuitorului fără încărcătură 91
4.3.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea unui ciclu de funcţionare 95
4.3.5. Calculul mecanismulului de ridicare al electrostivuitorului 98
4.3.6. Calculul cheltuielilor anuale pentru exploaterea construcţiilor şi utilajelor 106
4.3.6.1. Calculul investiţiilor necesare 106
4.3.6.2. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului ce deserveşte sistemul 107
4.3.6.3.Calculul cheltuielilor cu exploatarea electrostivuitoarelor şi întreţinerea stelajelor 108
4.3.6.4. Calculul cheltuielilor cu energia consumată de motoarele electrostivuitoarelor 109
4.3.6.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea utilajelor şi stelajelor 110
CAPITOLUL V
EFICIENŢA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A SOLUŢIEI PROPUSE 111
Bibliografie 117
Extras din document
Amplasamentul societaţii
Fig. 1.
Societatea comercială S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. este amplasată pe terasa inferioară a Dunării cu obiective şi în Lunca Dunării după cum urmează :
-Sediul societăţii este amplasată pe platforma industrial Corabia vest, la limita oraşului fiind cuprinsă intre DN nr. 54 A Corabia Bechet,Autoservice Dacia,drumul oraşenesc Corabia S.C. IELIF COMSROM şi societatea de construcţii ROMCOM CRAIOVA. Atât la partea estică cât şi la partea vestică se învecinează cu propietăţi particulare
-Câmpurile de nămol sunt situate in lunca Dunării ,în afara incintei îndiguite fiind cuprinse intre drumul de acces la staţia de pompare 1 şi digul de apărare a malurilor
-Staţia de pompare nr.1 se învecinează cu Dunărea şi cu staţia de pompare a S.C. IELIF COMSROM cu care face corp comun.
-Staţia de pompare nr.2 este situată în Lunca Dunării în afara zonei îndiguite invecinându-se cu islazul comunal.
-Linia de garaj din afara incintei,se invecinează cu conducta de termoficare a oraşului ,liniile de garaj a S.C. CORAPET, S.C.COMBICARA, S.C.CORIMS şi ale fabricii de pâine.
Amplasamentele nu au restricţii faţă de planul şi regulamentele urbanistice.
CAPITOLUL I
FLUXURILE DE MATERIALE MANIPULATE ÎN CADRUL SISTEMULUI.
Obiectivul principal al activităţii de producţie îl constituie valorificarea resurselor de sfeclă de zahăr prin producerea şi comercializarea zahărului tos alimentar, precum şi a produselor secundare (melasă şi borhot) rezultate din prelucrarea sfeclei de zahăr.
Capacitatea de prelucrare este de 3000 t/zi de sfeclă de zahăr.
A)Organizarea generală a producţiei
Produţia de zahăr şi produse zaharoase este organizată pe următoarele sectoare:
-Sectorul gospodăriei de sfeclă,prevăzut cu utilaje clasice pentra descărcarea sfeclei din vagoane sau din auto basculante si alte mijloace de transport, instalaţii ELFA, siloz sfeclă, transportoare cu bandă pentra insilozare sfeclă, separator apă,canale de plutire sfeclă, prinzătoare de paie-pietre, dozatoare etc;
-Gospodăria de piatră var si cocs,prevăzut cu transportoare cu banda,staţie de concasare-sortare,depozite pentru piatră de var si cocs,ascensoare pentru alimentare,trei cuptoare de ardere piatră de var cu anexe;
-Sector de spălare sfeclă şi taiere-difuzie, prevăzut cu utilaje specific,respectiv elevatoare, benzi de transport, maşină de spălat, maşini de taiat, difuzor, prinzător pulpă, transportoare cu raclete, pompe;
-Sectorul de presare a borhotului prevăzut cu prese orizontale,transportoare elicoidale şi transportoare cu raclete, instalaţii de brichetat borhot uscat;
-Secţia de purificare zemuri dotată cu predefecator,defecator la cald,instalaţie saturaţie cu recirculare, instalaţie de suprasaturare şi recirculare zemuri, suprasaturatie la predefecator, instalaţie decantare zemuri de filtrare si control în flux;
-Secţia de evaporare, dotată cu separatoare de abur, preîncalzitoare,instalaţii de evaporare;
-Sectorul de fierbere-cristalizare-centrifugare, dotat cu aparate vacuum pentra masa groasă, rezervoare de siropuri, malaxoare, refrigerenţi produse, pompe mase groase şi siropuri, centrifuge, transportoare melc şi vibratoare,cantare melasă,etc;
-Sector de condiţionare zahăr, ambalare, expediţie;
-Secţia de fabricaţie sucuri dotată cu utilaje specific fabricării produselor zaharoare(rahat, produse zaharoase, drajeuri, jeleuri etc.);
-Gospodaria de melasă;
-Centrala electrotermică;
-Staţie de apă industrial;
-Staţia de apă potabilă, dotata cu pompe, bazine si echipamente specific;
-Garaj auto şi remiza PSI;
-Sector utilaj greu care întreţine în exploatare încărcătoarele tip Wolla, Fadroma, Ifron;
-Gospodării anexe;
-Sectorul mecanic care asigură efectuarea lucrărilor de reparaţii si întreţinere a utilajelor în campanie şi în remont;
-Baze de recepţie sfeclă de zahăr, organizate in punctele de colectare din teritoriu ;
-Sectorul de drojdie furajeră dotat cu utilaje specifice: linuri de fermentare, prefermentatoare, recipienţi pentru melasă şi acid sulfuric etc.
B)Analiza fluxului de producţie
Tehnologia de fabricaţie a zahărului a fost livrată iniţial de firma germană SANGERHAUSEN şi modernizată în timp de generaţii de specialişti şi lucratori ai agentului economic.
Fluxul tehnologic de fabricaţie cuprinde operaţii de recepţie sfeclă de zahăr, piatra de var, cocs şi alte materiale auxiliare necesare producţiei.În gospodăria de sfeclă se efectuează operaţii de descărcare, însilozare, transport sfeclă.
În sectorul de spălare, sfecla se cântareşte, se descarcă hidraulic, se separă de pietre, paie şi impurităţi. Piatra si impurităţile se încarcă în mijloace de transport şi se expediază la groapa de gunoi. Apa folosită la transport este trimisă la denisipator, apoi la decanator si refolosită.
Nămolul din apă este transportat la câmpurile de nămol. Ridicarea sfeclei la maşinile de spalat se face hidraulic.
În gospodaria de var si cocs se descarcă şi se concasează piatra de var si cocsul, care apoi sunt introduse in depozite sau direct in cuptorul cu var. Savura rezultată de la concasare si sortare se foloseşte la balastarea drumurilor neasfaltate.
Cuptoarele cu var sunt alimentate cu calcar şi cocs, producând var nestins prin ardere cu cocs şi gaz metan.Dioxidul de carbon rezultat se captează şi se pompează in hala de producţie fiind utilizat la purificare.
Oxidiu de calciu (varul nestins)se tratează cu apă într-un tambur rotativ, rezultând hidroxidul de calciu (lapte de var), se centrifughează şi se trimite in hala de fabricaţie la purificarea zemurii. Nisipul şi alte impurităţi rezultate din laptele de var se evacuează la groapa de gunoi.
Sfeclă ridicată hidraulic la masina de spălat se introduce în spălătorul de sfeclă unde are loc spălarea sfeclei de nisipul si pământul aderent pe suprafaţă. În spălător se separă codiţele,nisipul si piatră. Codiţele se colectează se depozitează şi se vând ca hrană la animale.
Sfecla spălată se taie sub formă de taiţei şi se introduce la opărire şi apoi la difuzie.
Borhotul rezultat se transportă la presele de borhot, la linia de brichetare borhot uscat şi apoi la depozitul de borhot, de unde se încarcă în mijloace de transport şi se expediază la utilizatori, în general crescătorii de animale. În ultima perioadă borhotul s-a livrat sub formă de borhot umed cu 7% umiditate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect de Modernizare al Sistemului de Transport Intern si Depozitare la SC Zahar Corabia SA.doc