Cuprins
- 1.1 Definirea destinației autovehiculului pentru care urmează a fi proiectat subansamblul impus prin temă .3
- 1.2 Alegerea modelelor similare și prezentarea acestora 4
- 1.3 Analiza particularităților constructive .. 7
- 1.4 Analiza statistică și definirea principalelor dimensiuni ale automobilului . 11
- 1.5 Organizarea generală a autovehiculului . 16 1.6 Predeterminarea dimensiunilor postului de conducere și organizarea interioara a postului de conducere ...17
- 1.7 Bibliografie .22
- CAPITOLUL 2. STUDIUL TEHNIC ȘI ECONOMIC AL SOLUȚIILOR POSIBILE PENTRU SUBANSAMBLUL DE PROIECTAT. ALEGEREA JUSTIFICATIVĂ ȘI DEFINITIVĂ A SOLUȚIEI TEHNICE PENTRU SUBANSAMBLUL DIN TEMA DE PROIECT .23
- 2.1 Construcția bielei 23
- 2.2 Construcția bolțului 27
- 2.3 Sistemul de alimentare cu combustibil ...29
- 2.4 Sistemul de ungere ..31
- 2.5 Sistemul de răcire 34
- 2.6 Sistemul de distribuție .37
- 2.7 Definitivarea soluției tehnice pentru subansamblul de proiectat 38
- 2.8 Bibliografie .39
- CAPITOLUL 3. PROIECTAREA GENERALĂ A SUBANSAMBLULUI DIN TEMA DE PROIECT ... 40
- 3.1 Determinarea coeficientului de rezistență la rulare 40
- 3.2 Determinarea ariei secțiunii transversale a automobilului .. 41
- 3.3 Determinarea coeficientului de rezistență a aerului ... 41
- 3.4 Determinarea randamentului transmisiei 42
- 3.5 Determinarea rezistenței la rulare .. 42
- 3.6 Determinarea rezistenței la pantă 43
- 3.7 Determinarea rezistenței aerului 43
- 3.8 Reprezentarea grafică a rezistențelor la deplasarea automobilului 44
- 3.9 Reprezentarea grafică a puterilor necesare învingerii rezistențelor la deplasare 46
- 3.10 Predeterminarea caracteristicii de turație la sarcină totală a motorului necesar atingerii vitezei maxime ... 47
- 3.11 Determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale . 51
- 3.12 Calculul termic .. 53
- 3.13 Calculul procesului de admisie 54
- 3.14 Calculul procesului de comprimare . 54
- 3.15 Calculul procesului de ardere ... 54
- 3.16 Calculul procesului de destindere 57
- 3.17 Calculul mărimilor caracteristice ale ciclului de referință 57
- 2
- 3.18 Calculul mărimilor caracteristice ale ciclului real ... 57
- 3.19 Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului 58
- 3.20 Bilanțul energetic al motorului . 59
- 3.21 Calculul dinamic al motorului . 61
- 3.22 Predimensionarea pistonului . 71
- 3.23 Predimensionarea segmenților .. 71
- 3.24 Dimensionarea bolțului . 72
- 3.25 Dimensionarea bielei 74
- 3.26 Predimensionarea arborelui cotit .. 81
- CAPITOLUL 4. MENTENANȚA SUBANSAMBLULUI PROIECTAT ... 83
- 4.1 Modificarea stării tehnice ... 83
- 4.2 Verificări,reglaje și operațiuni de întreținere .. 84
- 4.3 Bibliografie . 86
- CAPITOLUL 5. PROIECTAREA BIELEI .. 87
- 5.1 Condiții tehnice impuse bielei 87
- 5.2 Materiale și semifabricate pentru bielă ... 87
- 5.3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică și control a piesei 88
- 5.4 Bibliografie . 92
Extras din licență
Capitolul 1. Realizarea proiectului de organizare generală a autovehiculului și încadrarea acestuia într-un segment de piață. Detalierea modului de amplasare a subansamblului de proiectat.
1.1 Definitivarea destinației autovehiculului pentru care urmează a fi proiectat subansamblul impus prin temă
Ansamblul bielă-bolț, care urmează a fi proiectat, va echipa un autoturism cu urmatoarele caracteristici și performanțe impuse prin temă: viteza maximă constructivă de 210 km/h, numărul de locuri este 5, tipul motorului este motor cu aprindere prin scânteie și tipul caroserie este break.
Caroseria unui autovehicul trebuie sa îndeplinească mai multe condiții, cum ar fi: să aibă o formă cat mai aerodinamică, să fie cât mai ușoară și cât mai rezistentă, să prezinte o vizibilitate maximă pentru conducător, să fie confortabilă.
Forma caroseriilor automobilelor moderne tinde să fie cât mai apropiată de forma aerodinamică, ce opune o rezistență redusă aerului în timpul deplasării autoturismului, permițând obținerea unor viteze mari.
Autoturismul break se caracterizează prin caroserie închisă, partea din spate fiind astfel dispusă încât să ofere un volum interior mare.
Părerile posesorilor de autovehicule, privind tipul de caroserie break, sunt împărțite. O parte dintre cei care preferă să achiziționeze un astfel de automobil sunt familiști sau pentru faptul că, un astfel de autovehicul echipat cu o caroserie break, le poate oferi un spațiu suficient pentru vacanțe, excursii, concedii, etc. Cealaltă parte, preferă achiziționarea acestui tip de autovehicul privind performanțele oferite de acesta, forma cât mai aerodinamică, stabilitatea, etc. Mai există și posesori de autovehicule care nu și-ar achiziționa un autoturism cu tipul de caroserie break doar din motive de design. În România, autovehiculele break nu sunt la fel de răspândite cum sunt cele hatchback, coupe sau sedan. Clienții își aleg autovehiculele în funcție de o combinație de parametri, cum ar fi: brand-ul, mărime, dotări, performanțe, aspect, destinație, vârsta posesorului și preț.
Încadrarea autovehiculului într-un segment de piață se face privind următoarea clasificare a segmentelor de piață[1]:
- Segmentul A(Clasa mini):descrie un automobil cu lungimea aproximativă de 3600 mm. Cota de piață în Europa: aprox. 10%.
- Segmentul B(Clasa mică): descrie un automobil cu lungimea aproximativă de 4000 mm. Cota de piață în Europa: aprox. 22%.
- Segmentul C(Clasa compactă): descrie un automobil cu lungimea aproximativă de 4300 mm. Cota de piață în Europa: aprox. 22%. În prezent, autovehiculele din clasa compactă au între 4100 si 4400 mm lungime dacă au o caroserie tip hatchback și între 4400 și 4600 mm lungime dacă sunt cabriolete sau berline.
- Segmentul D(Clasa medie): descrie un automobil cu lungimea aproximativă între 4600 spre 4950 mm și un ampatament de cel puțin 2640 mm. Cota de piață în Europa: aprox. 11%.
- Segmentul E(Clasa mare)
- Segmentul F(Clasa de lux)
- Segmentul J(Cuprinde SUV și off-road)
- Segmentul M(Clasa MPV)
- Segmentul S(Clasa sport)
Analizând clasificarea prezentată anterior, autovehiculul cu caroserie tip break pentru care se proiectează ansamblul bielă-bolț face parte din segmentul de piață C care cuprinde clasa medie sau compactă.
4
1.2 Alegerea modelelor similare
Pentru alegerea modelelor similare de autovehicule se iau în considerare diverși parametri funcționali și constructivi. S-au ales autovehicule cu viteza asemanatoare autovehicului impus prin temă(± 10 km/h), tipul caroserie, numărul locurilor și tipul motorului care echipează autovehiculul. Anul de fabricație al modelelor alese, se află în intervalul 2012..2016.
Respectând parametrii care s-au impus prin temă, se aleg 10 autovehicule având viteza maximă constructivă în intervalul 200..215 km/h.
Tabel 1.1 Modele similare de autovehicule[2]
Nr. Crt.
Denumire autovehicul
1
Volvo V70 T4 Polar
2
Audi A4 Avant 1.8 TFSI
3
Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0
4
Subaru Levorg 1.6GT Comfort
5
Peugeot 508 SW Active 1.6
6
BMW 316i Touring Business
7
Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost
8
Renault Talisman Estate TCe 150
9
Opel Insignia Sports Tourer 1.6
10
Skoda Superb Combi 1.4 TSI
Determinarea caracteristicilor autovehiculului de proiectat se face pe baza caracteristicilor modelelor alese. Principalele caracteristici, ale modelelor de autovehicule alese, se centralizeaza în tabele și se realizează histograme.
5
Prezentarea modelelor similare este realizată cu ajutorul fotografiilor de mai jos[2]:
Fig. 1.1 Volvo V70 T4 Polar Fig. 1.2 Audi A4 Avant 1.8 TFSI
Fig. 1.3 Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0 Fig. 1.4 Subaru Levorg 1.6GT Comfort
Fig. 1.5 Peugeot 508 SW Active 1.6
6
Fig. 1.6 BMW 316i Touring Business Fig. 1.7 Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost
Fig. 1.8 Renault Talisman Estate TCe 150 Fig. 1.9 Skoda Superb Combi 1.4 TSI
Fig. 1.10 Opel Insignia Sports Tourer 1.6
7
1.3 Analiza particularităților constructive
În Tabelul 1.2 sunt prezentate principalele criterii de selecție a modelelor similare cum ar fi: viteza maximă, anul de fabricație și prețul.
Tabel 1.2 Principalele criterii de selecție a modelelor similare[2]
Nr. Crt.
Denumire autovehicul
An fabricație
Viteza maximă
[km/h]
Preț
[€]
1
Volvo V70 T4 Polar
2016
210
39.995
2
Audi A4 Avant 1.8 TFSI
2012
200
40.360
3
Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0
2015
206
30.490
4
Subaru Levorg 1.6GT Comfort
2015
210
35.995
5
Peugeot 508 SW Active 1.6
2015
210
34.810
6
BMW 316i Touring Business
2013
210
37.824
7
Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost
2014
210
26.795
8
Renault Talisman Estate TCe 150
2016
215
36.290
9
Opel Insignia Sports Tourer 1.6
2014
215
32.545
10
Skoda Superb Combi 1.4 TSI
2015
206
32.550
Anul de fabricație al modelelor alese este în intervalul 2012..2016. Autovehiculele sunt modele recente iar anul fabricației reprezintă, defapt, anul lansării modelului respectiv.
Viteza maximă variază în intervalul 200..215 km/h chiar dacă viteza impusă prin temă este de 210 km/h, cu observația că, diferența între cele două viteze este de maxim 10 km/h.
Prețul modelelor alese este prețul autovehiculului nou și acesta diferă în funcție de marcă, dotări, specificații, performanțe, etc.
Se poate observa faptul că, Renault Talisman Estate TCe 150 și Opel Insignia Sports Tourer 1.6 au viteza cea mai mare iar Audi A4 Avant 1.8 TFSI are viteza cea mai mica din Tabelul 1.2 . Referitor la preț, Audi A4 Avant 1.8 TFSI are prețul cel mai mare dintre cele 10 autovehicule iar Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost este cel mai ieftin autovehicul.
Toate modelele de autovehicule prezentate în Tabelul 1.2 au în comun: tipul caroseriei care este break, numărul de locuri fiind 5 și tipul motorului care este M.A.S.
Bibliografie
[1]- Voloacă, Ș., Tehnologia de fabricare a sistemelor de propulsie-Proiect, Universitatea Politehnica, București, 2017
[2]- Nuțu, C., Motoare cu ardere internă pentru autovehicule rutiere II-Proiect-Notițe, Universitatea Politehnica, București, 2016
[3]- Voloacă, Ș., Tehnologia de fabricare a sistemelor de propulsie-Curs, Universitatea Politehnica, București, 2017
[4]- Frățilă, Gh., Frățilă Mariana, Samoilă St., Automobile,construcție,întreținere și reparare-București:Editura Didactică și Pedagogică,2016
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea ansamblului biela-bolt unui autoturism tip break, cu 5 locuri, echipat cu M.A.S., care atinge viteza maxima constructiva de 210 kmh.pdf