Politici comerciale internaționale

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 29444
Mărime: 128.18KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Introducere

I. Fundamentarea teoretică a politicilor comerciale internaţionale

1. Politica comercială: rolul, obiective, principii şi tipuri.

2. Succesiunea teoretico-practică a diferitor tipuri de politică comercială.

3. Securitatea economică şi problemele tipului optimal de politică comercială.

II. Sistemul comercial internaţional

1. Formarea şi caracteristicile de bază ale sistemului comercial internaţional.

2. Problema dominaţiei şi supunerii în cadrul sistemului comercial internaţional

3. Rolul structurilor instituţionale în aplanarea inegalităţilor în cadrul sistemului comercial internaţional.

III. Mecanismul de încadrare a Republicii Moldova în sistemul comercial internaţional

1. Comerţul exterior al Republicii Moldova: structura, dinamica, tendinţe.

2. Instrumente de reglementare a politicilor comerciale naţionale:

- acorduri interguvernamentale;

- masuri de promovare si stimulare a exporturilor;

- bariere tarifare si netarifare.

3. Necesitatea si direcţiile modificării politicilor comerciale ale Republicii Moldova.

Concluzii şi sugestii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

În pofida avantajelor sale evidente, liberalizarea schimburilor este un proces de lungă durată căruia i s-a opus o mare rezistenţă. Prin forţa lucrurilor, reformele nu pot avea acelaşi conţinut, nici să se desfăşoare în acelaşi ritm în toate ţările, dar există un singur lucru comun, faptul că ele trebuie să se sprijine pe o politică de schimb şi pe măsuri financiare adecvate. Pentru a trece de la un regim comercial foarte restrictiv la un regim de libertate a schimburilor, e posibil, în primul rind, de a înlocui restricţiile administrative prin taxe vamale sau prin alte măsuri care acţioneaza asupra preţurilor, înainte de a scădea nivelele de protecţie şi de a reduce discriminarea între produse. Cum se va vedea mai departe, diferitele soluţii posibile presupun că cel mai mare efort va fi făcut pentru a reduce discriminarea exporturilor şi pentru a le corecta pe cele mai pronunţate.

Moldova ca şi alte republici ale fostei Uniuni Sovietice, niciodata n-a participat în direct la tranzacţiile comerciale cu lumea exterioară, şi deci nici n-a putut influenţa efectuarea tranzacţiilor comerciale şi nici efectuarea plăţilor. În cadrul economiei Uniunii Sovietice economia moldovenească putea fi considerată o economie destul de deschisă. Republica îşi utiliza avantajele sale ca furnizor de producţie agricolă şi a mărfurilor industriei prelucrătoare a agriculturii, ea producea, de asemenea, marfuri de larg consum de lungă durată şi utilaj militar tehnologizat. Aproape toate resursele industriale neagricole (mai ales resursele energetice primare) şi majoritatea mărfurilor de larg consum se importau din alte republici ale URSS. Însă distribuirea mărfii produse în Moldova pentru consumul intern, exportul în alte republici sau peste hotarele Uniunii se efectua în Moscova în conformitate cu cerinţele planificării centralizate.

Obţinerea independenţei în 1991 s-a soldat cu dezorganizarea majora a sistemelor de comerţ şi de plată, şi ca consecintă Moldova s-a lipsit de acces la valuta forte. Destrămarea sistemului de plată şi comerţ, ca urmare a creşterii necontrolate a masei monetare şi a creşterii ritmurilor emisiei creditare în cadrul zonei de rublă, a cauzat izolarea Moldovei. Din 1990 pînă în 1993 PIB-ul s-a redus cu o jumatate, dar preturile s-au marit de 400 de ori.

Consecinţele primare a unei astfel de dezvoltări erau identice celor ce aveau loc pe întreg teritoriu al URSS. Moldova şi alte noi state independente introduceau bariere la export pentru asigurarea pieţelor interne cu mărfurile cele mai necesare. Măsurile date de control al exportului se utilizau în cadrul schemei generale a majorităţii acordurilor comerciale bilaterale şi în cadrul sistemului de achiziţionări de stat (comenzi de stat), efectuate în general de monopoliile comerciale de stat.

Masurile de control nu prea împiedicau livrările de import, dar exista un şir de cauze ce au avut ca rezultat o micşorare bruscă a volumului importurilor. Creşterea rapidă a preţurilor în cadrul URSS - ele tindeau spre nivelul celor mondiale - a mărit considerabil preţurile la principalele poziţii de import pentru Moldova, în particular purtătorii de energie (99% din cerinţele sale în energie Moldova le satisface pe seama importurilor din Rusia şi din alte ţări ale fostei URSS). În masură ce economia Rusiei simţea necesitatea micşorării cheltuielilor de stat şi stoparea creşterii masei monetare, Rusia a micşorat brusc finanţarea directă şi indirectă a deficitului decontărilor bilaterale cu alte noi state independente. În mod general, destrămarea sistemului de plăţi, insuficienţa acută a valutei forte şi rata de schimb existentă au dus la micşorarea volumului importului pe piaţa moldovenească.

Cu toate acestea, în 1993 politica de gospodarie sinestătătoare a ţării a suferit schimbări radicale. Pentru Moldova a devenit clar faptul că economia statului, cu o structură de producere orientată exclusiv spre comerţul exterior, nu poate fi schimbată doar bazîndu-se numai pe cererea si oferta pieţei interne mici. Devine clar faptul, că schimbarea bruscă a condiţiilor de comerţ, ca urmare a creşterii costului importului de energie şi a surselor de energie, şi reducerea volumului plăţilor gratis şi a subsidiilor ruseşti, probabil va avea un caracter permanent. În aşa mod, adaptarea la schimbarea condiţiilor externe a fost o sarcină primordială şi necesită stabilizarea macroeconomica, precum şi promovarea unei politici valutare şi financiare independente.

La sfîrşitul anului 1993 administraţia Moldovei a iniţiat un program de stabilizare macroeconomică şi de reforme structurale, sustinută de FMI si BIRD, care avea ca scop trecerea mai rapidă la economia de piată. Punctele cheie ale programului de stabilizare erau: politica financiar-creditară drastică, în particular introducerea restricţiilor dure în ce priveşte acordarea creditelor guvernului şi sistemului bancar; politica bugetară dură, ce presupune întărirea măsurilor spre satisfacerea veniturilor bugetare; lărgirea bazei fiscale; refuzul treptat de la subsedarea necesităţilor de consum; introducerea valutei noi (leu) cu rata de schimb flexibilă. În acelaşi timp s-a început realizarea programului de restructurare structurala, care presupunea o politica de schimb şi de preţ mai liberală, privaizarea în industrie şi agricultură, şi de asemenea înlocuirea subsedării generale a mărfurilor de consum prin compensaţii adresate straturilor sociale lezate.

Preview document

Politici comerciale internaționale - Pagina 1
Politici comerciale internaționale - Pagina 2
Politici comerciale internaționale - Pagina 3
Politici comerciale internaționale - Pagina 4
Politici comerciale internaționale - Pagina 5
Politici comerciale internaționale - Pagina 6
Politici comerciale internaționale - Pagina 7
Politici comerciale internaționale - Pagina 8
Politici comerciale internaționale - Pagina 9
Politici comerciale internaționale - Pagina 10
Politici comerciale internaționale - Pagina 11
Politici comerciale internaționale - Pagina 12
Politici comerciale internaționale - Pagina 13
Politici comerciale internaționale - Pagina 14
Politici comerciale internaționale - Pagina 15
Politici comerciale internaționale - Pagina 16
Politici comerciale internaționale - Pagina 17
Politici comerciale internaționale - Pagina 18
Politici comerciale internaționale - Pagina 19
Politici comerciale internaționale - Pagina 20
Politici comerciale internaționale - Pagina 21
Politici comerciale internaționale - Pagina 22
Politici comerciale internaționale - Pagina 23
Politici comerciale internaționale - Pagina 24
Politici comerciale internaționale - Pagina 25
Politici comerciale internaționale - Pagina 26
Politici comerciale internaționale - Pagina 27
Politici comerciale internaționale - Pagina 28
Politici comerciale internaționale - Pagina 29
Politici comerciale internaționale - Pagina 30
Politici comerciale internaționale - Pagina 31
Politici comerciale internaționale - Pagina 32
Politici comerciale internaționale - Pagina 33
Politici comerciale internaționale - Pagina 34
Politici comerciale internaționale - Pagina 35
Politici comerciale internaționale - Pagina 36
Politici comerciale internaționale - Pagina 37
Politici comerciale internaționale - Pagina 38
Politici comerciale internaționale - Pagina 39
Politici comerciale internaționale - Pagina 40
Politici comerciale internaționale - Pagina 41
Politici comerciale internaționale - Pagina 42
Politici comerciale internaționale - Pagina 43
Politici comerciale internaționale - Pagina 44
Politici comerciale internaționale - Pagina 45
Politici comerciale internaționale - Pagina 46
Politici comerciale internaționale - Pagina 47
Politici comerciale internaționale - Pagina 48
Politici comerciale internaționale - Pagina 49
Politici comerciale internaționale - Pagina 50
Politici comerciale internaționale - Pagina 51
Politici comerciale internaționale - Pagina 52
Politici comerciale internaționale - Pagina 53
Politici comerciale internaționale - Pagina 54
Politici comerciale internaționale - Pagina 55
Politici comerciale internaționale - Pagina 56
Politici comerciale internaționale - Pagina 57
Politici comerciale internaționale - Pagina 58
Politici comerciale internaționale - Pagina 59
Politici comerciale internaționale - Pagina 60
Politici comerciale internaționale - Pagina 61
Politici comerciale internaționale - Pagina 62
Politici comerciale internaționale - Pagina 63
Politici comerciale internaționale - Pagina 64
Politici comerciale internaționale - Pagina 65
Politici comerciale internaționale - Pagina 66
Politici comerciale internaționale - Pagina 67
Politici comerciale internaționale - Pagina 68
Politici comerciale internaționale - Pagina 69
Politici comerciale internaționale - Pagina 70
Politici comerciale internaționale - Pagina 71
Politici comerciale internaționale - Pagina 72
Politici comerciale internaționale - Pagina 73
Politici comerciale internaționale - Pagina 74
Politici comerciale internaționale - Pagina 75
Politici comerciale internaționale - Pagina 76
Politici comerciale internaționale - Pagina 77
Politici comerciale internaționale - Pagina 78
Politici comerciale internaționale - Pagina 79
Politici comerciale internaționale - Pagina 80
Politici comerciale internaționale - Pagina 81
Politici comerciale internaționale - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Politici Comerciale Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Condițiile INCOTERMS

Incoterms se referă la obligaţiilor reciproce ale vânzătorului şi cumpărătorului într-un contract de vânzare internaţională, propunând o serie de...

Tehnologie hotelieră și de restaurant

1.1. Prezentarea unităţii de cazare Tipul de unitate: hotel Numele: SunShine Categoria: 3* Profilul unităţii: hotel Numărul de camere: 40...

Strategii de întrare pe piețele internaționale

Prezentare societatii Antibiotice S.A. I. Istoric 1953 - 1959 - Se pune prima piatra la temelia unei industrii noi, prin constructia Fabricii...

Boeing corporation - organizație globală

Industria aerospatiala civila globala, mai ales pe segmental de piata a aeronavelor cu mai mult de 110 locuri, este un duopol intre Boeing si...

Depozitarea mărfurilor

Magazinul este un -vânzator- de prim ordin, fie ca este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în forma clasica unde progresele...

Etica în relațiile internaționale

Introducere În 1991 fortele irakiene masacrau populatia kurda din nordul si sudul Irakului pentru mentinerae la putere a lui Sadam Hussein. Zeci...

Tehnica tranzacțiilor internaționale

1. Pregătirea livrării 1.1. Ambalajul şi marcarea 1.2. Documentele de livrare 1.3. Facturarea la extern 1. Pregătirea livrării mărfurilor...

Te-ar putea interesa și

Politica vamală, componentă complexă a politicilor economice

CAPITOLUL 1 REDEFINIRI ALE POLITICII COMERCIALE ROMANESTI IN CONTEXTUL GLOBALIZARII 1.1 ROLUL SI OBIECTIVELE POLITICII COMERCIALE IN...

Import - Export

CAPITOLUL I În ce consta si pe ce se bazeaza politica consacrata comertului exterior Tranzactiile comerciale si de cooperare economica...

Comerțul internațional și politica comercială în Elveția

Moneda > Francul elvetian (S. Fr.) Date economice: - PIB: 587 miliarde CHF (2011); - PIB/locuitor: 73.947 CHF (2011) ; - Creştere PIB: +1,0%...

Noi Trenduri în Politica Comercială Internațională

Noi trenduri în politica comercială internaţională Politica comercială este una dintre componentele esenţiale ale politicii economice a unui stat,...

Politica comercială tarifară și instrumentele sale

Capitolul 1 Conceptul, definirea si principalele functii ale politicii comerciale externe Schimburile comerciale cu alte tări au însemnat,...

Comerțul internațional și politica comercială a Italiei

Capitala: Roma Suprafața: 302 073 km2 Populația: 60 665 551 (2016) Populația ca procent din totalul populației UE: 11,9 % (2016) Produsul...

Comerț internațional și politici comerciale - Franța

Prezentarea generală a franței 1.1.Poziție geografică,ISTORIE,APARTENENȚA LA ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE Capitala: Paris, situat în mijlocul...

Politica Comercială a României în Context Regional și Internațional

Politica comercială se poate defini ca reprezentând acea concepţie coerentă cu privire la mijloacele pe care o ţară le poate utiliza în relaţiile...

Ai nevoie de altceva?