Analiza comparativă între Valea Prahovei și Valea Oltului

Turismul este o activitate permanentă a oamenilor în epoca modernă, care poate avea implicaţii pe toate planurile, economic, politic, social, natural.

Atât Valea Prahovei cât şi Valea Oltului sunt două regiuni renumite în România, vizitate de turişti în toate anotimpurile. Resursele naturale şi antropice extrem de generoase au permis dezvoltarea unor importante centre turistice, dar există încă locuri ce pot fi exploatate şi remodelate.

Numele lor se leagă de cele două râuri, Prahova şi Olt, de-a lungul cărora au fost construite numeroase staţiuni, fiecare cu specificul său. Cele două râuri despart masive muntoase înalte, iar peisajul complet este unul de poveste.

Există o serie de asemănări între cele două zone analizate, dar fiecare reprezintă un ansamblu unic de forme de relief, un ansamblu de aşezări omeneşti cu o bogată tradiţie fiecare, cu o bogată istorie în urmă şi cu admiratori care revin în aceste locuri pentru petrecerea vacanţelor.

În această lucrare se face o prezentare generală a judeţelor Prahova şi Vâlcea, în funcţie de specificul celor două zone comparate. În capitolul I se prezintă geografia judeţului, căile de acces, populaţia şi câteva repere istorice ale regiunii. În capitolul al II lea se prezintă potenţialul turistic din toate punctele de vedere, se trec în revistă cele mai cunoscute obiective turistice naturale şi antropice. Sunt enumerate staţiunile turistice.

Capitolul al III lea prezintă baza tehnico materială a regiunii, unităţi de cazare, unităţile de alimentaţie, tipurile de transport, precum şi situaţii sau statistici ale vizitelor, cazărilor şi densităţii turistice.

Capitolul al IV lea este destinat propunerilor de dezvoltare turistică, strategiilor de atragere a unui număr mai mare de turişti, punctele tari şi punctele slabe ale activităţii turistice şi analizelor asupra impactului pe care activităţile din turism le pot avea asupra mediului înconjurător.

În capitolul de Concluzii se artă asemănări şi deosebiri dintre Valea Prahovei şi Valea Oltului, aspecte comune legate de practicarea turismului şi aspecte unice pentru aceste locuri. Capitolul 1. Prezentare generală a judeţului Prahova

1.1.Aşezarea geografică a judeţului. Harta judeţului.

Prin Judeţul Prahova trece meridianul 26, prin localitatea Ploieşti şi Măneciu, iar paralela 45 trece prin Filipeştii de Pădure şi Mizil. Aceste linii geografice ajung să se intersecteze în comuna Blejoi. Ca suprafaţă judeţul Prahova face parte din categoria judeţelor mici, dar numărul mare al locuitorilor face ca densitatea să fie de 181,9 de locuitori pe km2, în creştere faţă de anii trecuţi.

Conform recensământului din 2012, structura administrativă reprezintă 103 localităţi, din care 14 oraşe, 86 comune, 406 sate. Populaţia ocupată are structura următoare: 116.000 lucrători în domeniul industrial, 86.400 lucrători în domeniul agricol, 17.300 lucrători în construcţii şi 22.300 lucrători din domeniul serviciilor.

Reşedinţa este municipiul Ploieşti, aflat la 60 km de Bucureşti, cu suprafaţa de 5828 ha şi aproximativ 232.000 locuitori.

Municipiul Ploieşti este atestat documentar din 1503 şi este oraş din 1601, declarat de Mihai Viteazul.

Valea Prahovei este aşezată în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior şi mijlociu al râului cu acelaşi nume şi o parte a bazinului Ialomitei. Judeţul se învecinează la sud cu Ilfov şi Ialomiţa; la vest cu Dâmboviţa; la nord cu Braşov; la est cu Buzău şi are o suprafaţă de 4.716 km2.

Fig.1. Harta judeţului Prahova Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaţilor Meridionali şi cu întregul lanţ carpatic în timpul orogenezei alpine. Carpaţii Meridionali şi grupa Bucegilor au fost înălţaţi cu 1000m.Masivul Bucegi este situat în estul Carpaţilor Meridionali între Dâmboviţa şi Prahova şi cuprinde: Munţii Bucegi (2507 m), Leaota (2135 m), Piatra Craiului (2239 m) şi culoarul Rucăr-Bran. În Munţii Bucegi apar forme structurale cum ar fi Sfinxul, Babele şi abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Există urme glaciare pe văile ce pornesc de sub Vârful Omu, iar pe Valea Ialomiţei prezenţa unor roci calcaoase a dus la apariţia unor chei.

Culoarul Rucăr-Bran este o zonă largă (1000-1200 m) între Bucegi şi Piatra Craiului cu vechi legături. Oraşele sunt: Ploieşti - reşedinţa de judeţ (cu 253.000 locuitori), între văile Teleajenului şi Prahovei, la 60 km nord de Bucureşti; Azuga; Băicoi; Boldeşti Scăieni; Breaza; Câmpina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slănic; Urlaţi; Vălenii de Munte.1.2. Căi de acces

Reţeaua căilor de transport, reţeaua de comunicaţie, determină infrastructura de transport funcţională. Aceasta afectează comunităţile locale şi este cartea de vizită a zonei pentru cei ce se află în tranzit.

Direcţiile de dezvoltare pentru reţeaua de comunicaţii sunt stabilite prin Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, iar acesta a avut şase priorităţi. Printre priorităţi a fost şi modernizarea infrastructurii.