Extras din licență
Componenta geografica a Judetului Mures
Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine estică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului şi Gurghiului până în Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a judeţului este râul Mureş care străbate judeţul de la NE către SV pe o distanţă de 140 km; râul împrumutând şi numele Mureş, judeţului.
Relieful
Relieful de podis si colinar ocupa jumatate din întinderea judetului, cealalta jumatate fiind rezervata dealurilor subcarpatice si muntilor vulcanici Calimani si Gurghiu. 6696 kilometri patrati constituie suprafata judetului Mures. Aceasta reprezinta aproape trei procente din întinderea actuala a României, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similara în întregul populatiei tarii. 48,8 la suta din populatia judetului locuieste în mediul urban: la Tîrgu Mures, Reghin, Sighisoara, Tîrnaveni, Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu si Singeorgiu de Padure, iar 51,2 la suta în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea resedinta de judet este municipiul Tîrgu Mures.
Caracteristica generala a reliefului judetului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judetul Mures coboara in trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Asadar in limitele judetului se deosebeste un sector mai inalt de munti, si unul mai coborat, de podis.
Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.
In partea de nord si de est a judetului se desfasoara culmile vulcanice al Calimanului si Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul judetului). Situati la nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud se intind pana in valea Muresului. Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689 si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul Muresului intre Toplita si Deda.
Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.
Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie. Campia Transilvaniei (partea din judetul Mures) include campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.
Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica, de unde-i vine si numele. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures (dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului Hartibaciului.
In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati Subcarpatii Transilvaniei. Au altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor (Bichesu 1080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) si Subcarpatii Reghinului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aportul Minoritatilor la Crearea Patrimoniului Turistic in Judetul Mures.doc