Cuprins
- INTRODUCERE . . . 2
- CAPITOLUL I
- CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA TURISMULUI RURAL ROMÂNESC ...4
- 1.1. Definirea turismului rural .4
- 1.2. Contextul istoric al turismului rural românesc .10
- 1.3 Potențialul turistic rural românesc ...14
- 1.4. Piața mondială - receptor al ofertei rurale românești ... 19
- CAPITOLUL II
- PIAȚA TURISTICĂ A MEDIULUI RURAL DIN JUDEȚUL VÂLCEA ..23
- 2.1. Satul vâlcean -- resurse pentru dezvoltarea turismului. Analiza S.W.O.T 23
- 2.2. Tipuri de sate turistice din județul Vâlcea 29
- 2.3. Analiza pieței turistice din județul Vâlcea - pensiuni urbane și rurale 34
- CAPITOLUL III
- DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ÎN JUDEȚUL VÂLCEA 38
- 3.1. Organizarea turismului rural în județul Vâlcea ...38
- 3.2. Dezvoltarea activităților de turism rural în județul Vâlcea 41
- 3.3. Turismul rural vâlcean - un proces continuu de cunoaștere și educare reciprocă ..44
- CONCLUZII .. . 47
- BIBLIOGRAFIE ... ... 49
- ANEXE . 51
Extras din licență
INTRODUCERE
Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăiește sau muncește (de la 30 - 120-km depărtare), de la călătorii de o zi până la vacanțe în străinătate (dar nu mai mult de câteva luni consecutive).
Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX și XXI.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de a voiaja în Europa, în general, și în Franța, în special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.
Așadar, prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ, și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.
Prin specificul său, turismul face parte din sectorul terțiar, fiind situat la interferența multor componente ale economiei naționale angajate direct sau indirect în derularea acestei activitați. Ca ramură industrială, turismul a cunoscut în ultimul timp, o dezvoltare fără precedent, antrenând pe o parte investiții pentru crearea bazei materiale specifice și, pe de altă parte, dzvoltarea serviciilor complementare care conduc la folosirea resurselor proprii fiecărei zone.
În plan economic, această activitate sintetizeză rezultatele unui numar mare de activități iar în plan psiho-social constituie o modalitate superioară de organizare a timpului liber, în care, menținând echilibrul biologic și fiziologic al omului contemporan și dezvoltând personalitatea și capacitatea creativă. Turismul ocupă tot mai mult un loc important în viața omului modern, fiind considerat ca un act de cultură, civilizație, educație, costituindu-se ca un ambasador al păcii și înțelegerii intre popoare, un mijloc util de cooperere internațională și, totodată, un mijloc de a cunaște oamenii și activitățiile lor.
Din evoluțiile semnalate pe plan mondial, rezultă că această activitate reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale pentru toate țările care dispun de resurse turistice importante. Pe de altă parte se constată că acest sector reprezintă o industrie producătoare de servicii pentru populație, care nu s-a confruntat niciodată cu lipsa de cerere. Produsul turistic este solicitat permanent de un segment tot mai mare de populație din toate zonele globului, indiferent de existența unor situații conjuncturale care se manifestă pe plan local sau regional.
Apelând la statisticile Organizației Mondiale a Turismului, constatăm că turismul generază aproape 10% din produsul mondial brut, concentrează circa 9,4% din totalul eforturilor investiționale, mobilizează aproximativ 13% din cheltuielile de consum ale populației și asigură locuri de muncă pentru circa 9,4% din populația mondială activă ( 1 din 111,9 lucrători activează direct în turism).
Toate aceste statistici arată că turismul reprezintă un factor important în procesul dezvoltării economice. Pornind de la aceste considerente și de la faptul că România dispune de un potențial turistic valoros, este esențial ca această activitate să fie analizată din punct de vedere științific, obiectiv.
Așadar turismul acționează ca un factor stimulator al sistemului economic global, are o mare importanță în structura mecanizmului economic și un rol activ în procesul de dezvoltare și modernizare a economiei unei țări.
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA TURISMULUI RURAL ROMÂNESC
1.1 Definirea turismului rural
În ansamblul său turismul rural include o gamă largă de modalități de cazare, evenimente, festivități, sporturi, alte distracții și activități de petrecere plăcută a timpului liber, toate desfășurate într-un mediu tipic rural . O definire cât mai exactă a termenului de turism rural, unanim acceptată și unitar utilizată se confruntă cu diferite probleme specifice uneia sau alteia din zonele receptoare de turiști, respectiv prestatoare de servicii turistice.
Turismul rural este un concept ce include toate activitățile turistice care se desfășoară în mediul rural .
Devine necesar a clarifica în acest moment ce se înțelege prin mediu/spațiu rural. Într-o bună parte a Europei (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda) acest termen indică zonele care se deosebesc de cele urbane, de coastă sau montane. În Italia termenul indică acele zone care nu sunt nici urbane, nici de coastă ți drept urmare include regiunile montane. În Irlanda și Anglia termenul analizat este practic sinonim cu noțiunea de „regiune de la țară”, aceasta diferențiindu-se total de cea urbană. Spania, Portugalia și Grecia au tendința de a asimila termenul de mediu rural cu zonele unde se realizează producția agricolă. Constatăm că cel puțin pe continentul european termenul de „mediu rural” are înțelesuri diferite. Acest lucru dă naștere unor dificultăți de analize comparative interstatale, cât și unei limitări în aprecierea de ansamblu asupra activităților desfășurate în acest sector.
Bibliografie
1. Bran F. și colaboratori, Turism rural, Tribuna Economică, 1995
2. Bran F., D. Marin,T. Simion, Turismul rural - model European, Editura Economica, 1998
3. Bran F., Simion T., Nistoreanu P., Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti - 2000
4. Cândea, Melinda, Bran, F., Spațiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare, Editura Economica, București, 2001
5. Căpățână N., Turismul rural în regiunea subcarpaților getici, spațiul dintre Argeș și Olt, Editura Cartea Universitară, 2003
6. Comen, T., Turism rural, Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni, Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA, 2007
7. Davidovici, I., Davidovici, A. S., Posibile evoluții în ruralul românesc, Volum Conferință Dezvoltarea economică performantă și complexă a spațiului rural și regional, 19-20 septembrie 2008, Academia de Studii Economice, București
8. Dumitrescu D., Resursele turistice ale judetului Valcea, Editura Conphys, Rm. Valcea 2005
9. Erdeli G., Istrate I., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti 1996
10. Henche G.B, Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București.,2004
11. Iordache C. M., Economia turismului - teorie și practică, Editura Independența Economică, 2013
12. Mureșianu, M., Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010
13. Nistoreanu P., Turism rural.O afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,1999
14. Nistoreanu, P., Ghereș, Marinela, Turism rural, Edit. C.H.Beck, București, 2010
15. Nistoreanu, Puiu, Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București 2003,
16. Petrea R., Petrea D., Turism rural, Editura Universitara Clujeana 2000
17. Petrea, D., Petrea, Rodica, Turismul rural, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
18. Statie Gh., Turism rural și managementul pensiunilor turistice, Editura Independența economică, 2009
19. Ștef, T., Tripon, A., Runca, Ș., P., Conțiu, H., Iorgulescu, Raluca, Animare rurală și turismul rural durabil, Edit. University Press, Târgu-Mureș, 2007
20. * * * * ORDIN nr. 65 din 10 iunie 2013
21. * * * * Turismul României - Breviar statistic 2013
22. * * * * Direcția de Statistică Vâlcea
23. * * * * www.turismrural.ro
24. * * * * www.vâlceaturistica.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea turismului rural in judetul Valcea.doc