Cuprins
- INTRODUCERE 5
- CAPITOLUL I. PRODUSE SI SERVICII TURISTICE 9
- I.1. Produsul turistic 9
- I.2. Caracteristicile produsului turistic 11
- 1.3. Elemente componente de produs turistic 13
- I.4. Serviciile turistice 24
- I.5. Clasificarea serviciilor 25
- I.6. Servicii de transport 27
- 1.6.1. Transporturi turistice rutiere 30
- 1.6.2. Transporturi turistice aeriene 31
- 1.6.3. Transporturi turistice feroviare 32
- 1.6.4. Transporturi fluviale 33
- I.7. Servicii hoteliere 33
- I.8. Servicii de alimentaţie publică 36
- I.9. Analiza serviciilor de cazare in Romania in perioada 1995-2012 37
- CAPITOLUL II. DIAGNOSTICUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR LA AGENŢIA DE TURISM “DODO TRAVEL” 52
- II.1. Agentia de turism 52
- II.1.2. Agenţia de turism tour-operatoare 52
- II.1.3. Agenţia de turism detalistă 53
- II.2. Prezentarea produselor şi serviciilor agenţiei de turism “Dodo Travel” 56
- II.3. Analiză comparativă a ofertelor agenţiei de turism “Dodo Travel” cu cele ale altor agenţii de turism 58
- II.4. Analiza SWOT a agenţiei de turism “Dodo Travel” 63
- II.5. Diagnostic economico-financiar 65
- CAPITOLUL III. STRATEGII DE PRODUS LA AGENŢIA DE TURISM “DODO TRAVEL” 70
- III.1. Tipuri de strategii de marketing în turism 70
- III.2 Strategii de produs turistic 75
- CAPITOLUL IV. DIVERSIFICAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR LA AGENŢIA DE TURISM “DODO TRAVEL” (ORIZONT 2020) 81
- IV.1. Rolul planurilor strategice în diversificarea serviciilor turistice 81
- IV.2. Diversificarea serviciilor – componentă a planurilor strategice ale firmei 84
- CONCLUZII
- ANEXE
- BIBLIOGRAFIE
Extras din licență
Introducere
Am ales aceastǎ lucrare de licenţǎ deoarece evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se caracterizeazǎ, la nivel mondial, printr-o tendinţǎ de creştere datoritǎ influenţei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internaţional are, în aceastǎ situaţie, cea mai importantǎ creştere datoritǎ dorinţei oamenilor de a vizita alte ţǎri, de a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi datoritǎ progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite cǎlatorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din ce în ce mai lungi.
Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turişti şi încasǎrile/cheltuielile din turismul internaţional.
Din informaţiile prezente se poate observa o creştere accentuatǎ a turismului internaţional în anii '60 si '70, urmata de o încetinire a ritmului de creştere.
Indicatorul „încasari" prezinta o creştere mult mai accentuatǎ, care se datoreazǎ şi fenomenului inflaţionist, pe lânga ceilalti factori de influenţǎ (creşterea numǎrului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turisticǎ, a distanţei de deplasare).
Previziunile WTO se referǎ la o încetinire a ritmului de creştere atât a sosirilor, cât şi a încasarilor. Sunt luate în considerare ritmuri medii anuale de creştere situate în jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de mǎsurare a circulaţiei turistice internaţionale.
WTO considerǎ cǎ în anul 2020 numǎrul de sosiri din turismul internaţional va ajunge la 1,56 miliarde persoane. Din acest numǎr, 1,2 miliarde vor reprezenta cǎlǎtoriile în ţǎrile învecinate (regionale) si 0.4 miliarde persoane vor fi cǎlǎtorii pe distanţe lungi (inter-regionale).
Se poate observa creşterea susţinutǎ a zonei Asia-Pacific care, în perioada 2010-2020 îşi va dubla numǎrul de sosiri internaţionale şi va devansa în ceea ce priveşte cota de piaţǎ continentul american. Cea mai mare ratǎ de creştere anualǎ o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublându-şi numarul de sosiri internaţionale în acelaşi interval.
Repartizarea sosirilor internaţionale pe regiuni geografice confirma poziţia de lider a Europei (717 milioane), urmatǎ de Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi de continentul american (282 milioane). Urmeazǎ Africa, Orientul Apropiat şi sudul Asiei.
Cǎlǎtoriile pe distanţe lungi vor avea o tendinţǎ de creştere mai accentuatǎ (5.4%/an) decât cǎlǎtoriile pe distanţe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a cǎlǎtoriilor pe distante scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea sǎ deţinǎ aproape 76% din piaţa turismului internaţional.
În privinţa încasarilor din turismul internaţional se apreciazǎ atingerea sumei de 2000 miliarde USD în anul 2020. Astfel se apreciazǎ cǎ se vor cheltui ~ 5 miliarde USD în fiecare zi în întreaga lume.
Pâna în anul 2020, numǎrul turiştilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde persoane, mai mult decât dublu faţǎ de evidenţele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane.
Referitor la piaţa europeanǎ din care face parte si România, WTO identificǎ urmatoarele tendinţe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:
• Se previzioneazǎ ca sosirile internationale de turişti sǎ atingǎ 1,56 miliarde în 2020 cu o creştere medie anuala de 4,1%. Se estimeazǎ ca vor creşte cǎlǎtoriile pe distanţe lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul cǎlǎtoriilor inter-regionale.
• Pâna în 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turişti decât ţǎrile din Europa de Vest.
• Sosirile internaţionale de turişti în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creştere anualǎ de 3%, sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de piaţǎ a Europei.
• Franţa va ramâne cea mai importantǎ ţarǎ receptoare de turişti din Europa (pâna în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turişti internationali).
• Cele 10 tǎri balcanice vor ajunge sǎ primeascǎ în 2020 pâna la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atraşi de Grecia, Bulgaria, România si Croatia. Acest lucru se datoreazǎ unei creşteri anuale de 4,6% în perioada 1995-2020.
• Pâna în 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul mondial al sosirilor).
Pe lânga aceste previziuni de natura pur economicǎ sunt necesare şi anumite previziuni de naturǎ social-psihologicǎ pentru a putea întelege nevoile / dorinţele noilor turişti si a veni în întâmpinarea lor cu produse şi servicii care sǎ satisfacǎ întocmai aşteptǎrile acestora. OMT identificǎ tendinţele care se vor manifesta, în acest sens, pe piaţa europeanǎ:
Bibliografie
1) Botezatu Elena – „Strategii manageriale în turism:, Editura Economică, Bucureşti 2003;
2) Bran Florina – „Economia turismului şi mediului înconjurător”, Editura Economică, Bucureşti 1998;
3) Bran Florina, Nistorescu Puiu şi Simon Tamara- “Ecoturism”, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
4) Cozmescu Ioan- “Turismul - fenomen complex contemporan”, Ed. Economică, Bucureşti, 1998;
5) Cruceru Gica, Bica Elena- “Managementul calitatii serviciilor turistice”, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
6) Danciu Victor – „Strategii moderne de marketing”, Ed. Economică, Bucureşti 2008;
7) Dobrotă Vasile – „Restructurare şi dezvoltare economică”, Editura Teora, Bucureşti 2007;
8) Draica Constantin – „Ghid practic de turism intern şi internaţional”, Editura All Beck, Bucureşti 1999;
9) Florescu Constantin – “Marketing”, Ed. Expert, Bucureşti, 1992;
10) Gherasim Toader- “Marketing turistic”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999;
11) Hada Teodor – „Diagnostic, restructurare şi perspective de privatizare”, Editura Intecredo, Deva 1997;
12) Ionescu M. – „Tehnologia cercetării aplicative de produs”, Editura Tehnică, Bucureşti 1981;
13) Kotler Phillip – “Managementul Marketingului”, Ed. Teora, Bucuresti 1998;
14) Lupu Nicolae –„Strategia de concentrare a întreprinderii în turism”, Editura Economică, Bucureşti 2003;
15) Markham Calvert – „Cum să fii propriul tău consultant în management” ,R&S, Bucureşti 2005;
16) Maxim Emil – „Marketing”, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2003;
17) Maxim Emil – „Diagnosticarea şi evaluarea organizaţiei”, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2004;
18) Neagu Vasile – „Managementul turistic şi al serviciilor turistice”, Editura Sylvi, Bucureşti 2000;
19) Nedelea Alexandru-“Politici de marketing in turism”, Editura Universitatii „Stefan cel Mare” Suceava, 2009;
20) Nistoreanu Puiu –“Economia turismului-teorie si practica”, Editura ASE, Bucuresti 2005;
21) Nistoreanu Puiu –“Managementul in turism servicii”, Editura ASE, Bucuresti 2002;
22) Niculescu Maria – „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti 1997;
23) Niţă Constantin –“Piaţa turistică a României”, Ed. Ecran Magazin, Braşov, 2000
24) Pilbath Attila –“Ghid ecoturistic” Ed. Blucprint Internaţional SRL, Bucureşti, 2003
25) Snak Oscar – „Economia turismului”, Editura Expert, Bucureşti, 2001;
26) Stanciu Sica- „Marketing” – Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2006;
27) www.insse.ro;
28) Anuarul Statistic al Romaniei 2000-2012;
29) An I- Popescu Ion “Economie” Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
30) An II - Neacsu Nicolae, Baltaretu Andreea, “Economia turismului”, Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
31) An II –Ionascu Viorica, “Marketing” Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
32) An II - Popescu Manoela “Economie comerciala” Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
33) An III -Baltaretu Andreea “Amenajarea turistica a teritoriului” Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
34) An III-Cristea Anca “Tehnica operatiunilor in turism” Facultatea de Management Turistic şi Comercial – Bucureşti;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Diversificarea produselor si serviciilor studiu de caz Dodo Travel.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizaţiei moderne, manifestându-se ca o componentă distinctă a economiei,...
CAPITOLUL 1. LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE DIN ROMÂNIA Turismul mobilizează nenumărate rezerve şi...
INTRODUCERE Experienţa internaţională oferă numeroase exemple cu privire la rolul deosebit de important pe care l-au avut serviciile în progresul...
Introducere Prezenta lucrare de licenţă se intitulează „Leadership şi supremaţia oamenilor în cadrul organizaţiei”. Lucrarea este structurată pe...
INTRODUCERE În general, piaţa, deci şi cea turistică, reprezintă sfera interferenţelor intereselor economice ale purtătorilor cererii,...
Rolul, importanţa şi efectele multiple ale turismului intern sunt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a...
Introducere Turismul este la ora actuală, un domeniu de activitate diferit, o componentă de dimensiuni considerabile a pieței economice și...
INTRODUCERE Potenţialul turistic al unei zone este un ansamblu de elemente naturale, economice şi cultural-istorice de interes turistic, care...